Iubire sau otravă

Îți aparțin, suflet și trup

Am fost luată pe nepregătite după ce am deschis ochii, fiindcă eram într-o cameră, cu hainele pe mine și uitată de lume parcă. Nu am stat în pat, deși mă durea capul, m-am aruncat spre ușă, după care am ascultat. Nu se auzea mare lucru. Eram la etaj. Cred că mă aflam într-o casă de-a lui Sorin, dar trebuia să plec. Am deschis ușa, m-am îndreptat spre scări și am aruncat o privire la parter. Am zărit spre șocul meu haine pe podea și pe una în bratele lui Sorin, în timp ce eu eram leșinată, el dormea cu alta ha! Și mai susține că mă vrea, 

oare nu poate să caute pe alta? 

Am vrut să le arunc în cap de unde mă aflam cu cartofi, dar nu aveam la mine. Nu știu cum să descriu modul în care m-am simțit. De parcă eram o acadea pe care dorea să o încerce. Aia parcă m-a simțit fiindcă s-a ridicat în capul oaselor și s-a uitat spre chipul lui zambind : 

-Sorin? Mâncăm și noi ceva? Mi-e foame iubire. 

-Nu ești iubita mea. i-a răspuns el pe un ton sec, dar nu a alungat-o de langă el. 

-Nu spune asta! Doar pe mine mă ai. Eu mereu te aleg, deși tu fugi după altele. Am iubit, dar îl trădez cu tine. OARE DE CE ? 

-Fiindcă îți place să dormi cu mine, nu cu ăla. SIMPLU. NU ITI OFERĂ CE VREI. 

-Nu e vorba de asta! Așa ganditi voi bărbatii? 

-Doar nu începe și tu cu iubirea! Sunteti obsedate toate ? 

Încep să se certe ei doi și mă forțez să nu izbucnesc în râs, deși sufletul îmi plange. Mintea îmi este la Petroniu și inima la fel. Trebuie să scap de aici. 

-Sorin, eu te iubesc idiotule! Pe tine,da. CREDEAM CĂ NU VA EXISTA NIMENI PENTRU CARE SĂ SIMT ASTA, DAR UITĂ-TE AICI. 

Își plimbă ea buzele pe gatul lui, dar Sorin nu pare impresionat cand o aude și se uită undeva, spre mine adică. Mă pitesc la timp, sper că nu m-a văzut, SE PARE CĂ DOARME CU ALTA ȘI MĂ VREA PE MINE, NU POT SĂ CRED CĂ SE COMPORTĂ ASTFEL ÎN PRIVAT. 

OARE CE FEL DE OM ESTE? 

O iau fără să mă mai ridic în sus, către un colț de unde nu pot să fiu zărită și încerc să-mi potolesc bătăile inimii. Am crezut un moment că voi lesina. 

-Sorin, unde pleci? 

Strigă ea rănită și aud zgomot. VINE ! OARE M-A VĂZUT? Înghit în sec și intru în altă cameră, fiindcă era ușa deschisă. Sorin trece precum un taur fără să bage de seamă și se îndreaptă spre locul de unde am fugit. ÎNSĂ NU SINGUR. CEA CU CARE ESTE ÎL URMEAZĂ, CU UN HALAT PE EA ȘI CU LACRIMI ÎN OCHI : 

- NU MĂ AUZI? PE CINE CAUTI? EU SUNT AICI! 

Îl apucă ea de braț și Sorin se uită agasat spre aceasta : 

-Uite, nu pot să fac mare lucru pentru tine! Eu vreau pe alta. Am dormit cu tine fiindcă ne știm, dar nu cred că te iubesc. 

Nu a intrat în cameră. Nu știe că nu mai sunt acolo, în pat, unde m-a abandonat precum o carpă. Oare dorea să mă ofer lui, după ce termina cu ea ? 

Se află în fața ușii, dand cu piciorul unei persoane care îl iubeste cu adevărat, doar fiindcă vrea el să ajungă între picioarele mele : 

-Nu te cred! Ai și altele pe care le poti chema, dar de ce doar eu? DOAR EU ȘTIU MEREU, CAND TE DOARE ȘI CAND EȘTI FERICIT! ÎMI SPUI MOTIVUL ATUNCI ? 

-Fiindcă nu vreau să stai cu ăla! Știu că ai ceva pentru mine, vreau atenția ta. FERICITĂ? 

Pune mana pe clanță și vrea să pășească în cameră, dar ea se împinge în Sorin cu trupul și îl atinge cu mainile pe chip :