Pe urmele trecutului

41 5 0
                                    

Giani asculta cu gura căscată povestea detectivului. Dacă n-ar fi fost reputația lui, mai că l-ar fi numit escroc și l-ar fi dat afară din casă.

-O să am nevoie de o probă ADN  de la sora dumneavoastră, pentru a putea confirma ceea ce suspectez..., zise el privindu-l pe Giani. Deși sunt aproape sigur că nu mă înșel...

Lui Giani îi vâjâia capul. În ultimele luni viața i se transformase într-o telenovelă afurisită, din care părea că nu mai scapă. Oftă resemnat, apoi se ridică și se duse la bucătărie, unde Elena se învârtea printre vase ca în vremurile bune. Ea îi zâmbi, apoi văzându-i expresia feței îl întrebă îngrijorată:

-Giani, ești bine? S-a întâmplat ceva?

-Hai, te rog, până în camera de zi...A venit detectivul pe care l-am angajat...a descoperit ceva...ar fi bine să auzi și tu...

Elena intră în cameră și-și dădu jos boneta de pe cap. Cârlionții năvăliră în jurul chipului, iar detectivul se simți de parcă primise o lovitură în stomac. Erau identice! Erau identice! Se strădui să nu-și arate șocul, apoi rosti:

-Mă bucur foarte mult să vă cunosc, domnișoară! Nu de mult am început să investighez cazul răpirilor dumneavoastră, și-am încercat să aduc la lumină cine a fost în spatele lor și de ce. În decursul căutărilor mele, însă, am dat și  peste niște alte informații care cred că sunt relevante...

-Treci la subiect!, zise Giani palid. Spune-i și ei ce mi-ai spus mie!

El își drese glasul și continuă:

-Omul care s-a aflat în spatele răpirii inițiale a fost Maximilian...așa cum știți deja. Tot el a încercat să vă răpească a doua oară, fără succes. Cauza cea mai probabilă a fost faptul că aflase că fratele dumneavoastră descoperise adevărul despre conținutul energizantelor puse pe piață de fratele lui...

-Ceee?, rosti Elena uluită, Alex și Max sunt frați?

-Așa s-ar părea, dădu el din cap aprobator. Imediat după ce ați scăpat, a dispărut și el din țară. E dat în urmărire, va fi găsit în cele din urmă...nimeni nu dispare definitiv și pentru totdeauna...Dar cea mai mare descoperire a fost legată de ultima dumneavoastră răpire..., și permiteți-mi să vă felicit pentru curajul și ingeniozitatea de care ați dat dovadă...

-Mulțumesc!, zise Elena nerăbdătoare. Deci, ce-ați descoperit?

-Omul pentru care ați fost răpită se numește Samir Abdul.

-Samir Abdul?, zise Elena nedumerită. N-am auzit în viața mea de el...

-N-ai de unde să știi de el, interveni Giani. Doar dacă te-ai ocupa cu trafic de droguri sau orice alte activități ilegale...

-Și ce treabă avea cu mine Abdul ăsta?

-Avea urgent nevoie de un donator sau ar fi murit...Dintre zecile de donatori voluntari nu s-a potrivit nimeni...apoi printre dosarele medicale accesate v-au descoperit pe dumneavoastră, că erați compatibilă...fiindcă sunteți rude...

-Hă?, se holbă Elena neîncrezătoare. Rude? Adică..., zise ea gânditoare, amintindu-și gândurile pe care chiar și ea le avuse în acea zi, când se întrebase cine fusese mama ei adevărată și familia ei de origine. Adică sunt rudă cu acest...individ?

-Presupunerea mea este că sunteți fiica lui...

-Ceee? Nu, nu se poate...Propriul meu tată m-ar vrea moartă?

Necunoscuta Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum