Epilog

28.8K 1.3K 241
                                    

Acest capitol este pentru Mieluta ! Am promis, ma tin de cuvant! Stiu ca am uitat de unele dintre voi dar la cat de des am postat in ultimul timp...ma mir ca nu am uitat cum ma cheama!

Descendentii primului Alpha Suprem au fost mereu urmariti de acelasi blestem. Nu ne gasim sufletul pereche inainte de a implinii douazeci si patru de ani. Multi ar spune probabil ca asta nu e un blestem, e o binecuvantare dar...nici nu stiu cat se insala. Cand oamenii din jurul tau plutesc pe un nor de fericire si se pierd in ochii persoanei iubite, devine frustrant sa fi singur, cea care iti atarna la brat fiind o scurta aventura sau si mai rau, o tarfa de lux ce tinteste mai sus.
Maine e ziua mea de nastere si conform traditiei, instaurata de mama acum sase ani, e obligatoriu sa fiu acasa, altfel...iadul va fi parc de distractii in comparatie cu ce e in stare sa imi pregateasca. As fi unicul Alpha Suprem din istorie luat la suturi de mama sa si serios vorbind, tata, unul dintre cei mai puternici barbati din cati cunosc, nu a putut intodeauna sa-i reziste si as fi un fraier sa cred ca lucrurile vor sta altfel in cazul meu. In plus, e una din ocaziile in care frumoasa si iubita mea sora vine acasa, si pentru nimic in lume nu as rata momentul.
Queen e jumatatea din intregul pe care impreuna il formam inca din pantecele mamei, prietena mea si camaradul perfect in razboi sau...facut farse. Legatura noastra a fost si este indestructibila. Depasind orice imaginatie, modul in care putem sa comunicam a uimit pe toata lumea, chiar si pe mama, ea insasi avand o relatie asemanatoare cu fratele ei geaman.
Drumul privat ce taie padurea si duce in orasul nostru incepe sa se acopere de un strat tot mai gros de zapada. Vantul viscoleste ninsoarea tot mai abundenta si intunericul noptii este spart doar de razele palide ale lunii. Reduc instinctiv viteza puternicului SUV pe care il conduc si gandul ma duce fara sa vreau la nefericitii consemnati maine la deszapezire.
Impreuna cu Queen am batut toate recordurile, numarul kilometrilor facuti cu lopata in mana si dand la zapada nu au fost inca depasiti de nimeni. Faptul ca eram copii de Alpha nu ne-a ajutat cu nimic ba dimpotriva, eram exemplul viu ca toti suntem egali si regulile se aplica pentru toata lumea.
Parintii nostri nu au crezut in pedepsele fizice si au interzis abuzurile de orice natura asupra copiilor din haita. Munca in folosul comunitatii este pedepsea noastra si cum numarul de pusti plini de energie si pus pe sotii era in crestere, orasul nostru stralucea de curatenie.
Gandindu-ma la musafirii din casa mea, nu pot sa nu zambesc. Unul dintre ei a fost motivul pentru care o luna de zile am facut pe doica cu toti plozii din haita. Dupa prima saptamana devenisem expert la schimbatul scutecelor si sters mucii. Dupa o luna...m-am jurat ca nu voi avea in veci copii si daca se intampla...mai bine ii inec! Doamne, ce tampit eram! Si totul din cauza unei pustoaice cu ochii cat farfuriile!
Aveam vreo doisprezece ani si am mers in vizita la cei mai buni prieteni ai parintilor nostri, Alpha Marcus si Luna Anne. Acestia aveau doi copii, Leon si Christiana. Mai mare cu doua luni decat noi, Leon se integra perfect in echipa care o faceam cu Queen, in timp ce fetita de patru ani era o adevarata pacoste !
De cand am intrat in haita lor, mucoasa aia mica s-a agatat ca un scaiete de mine si dupa o jumatate de zi incepusem si eu sa cred ca m-am nascut cu ea lipita de picior. Daca adultii erau amuzati, eu fierbeam! Cand m-am vazut singur sau cel putin asa am crezut eu, am imbrancit-o plin de ura. Nu e ceva de care sa fiu mandru dar eram doar...un mucos arogant si fara minte. Chiar si acum nu pot uita ochii aceia de un albastru electrizant care s-au umplut instantaneu de lacrimi si buza mica care a inceput sa tremure. Parul negru si des prins intr-o coada a inceput sa se desfaca in timp ce o zgaltaiam si maraiam printre dinti:
-Asculta bine, omida mica si paroasa! Stai dracu' departe de mine daca nu vrei sa o patesti!
Dumnezeule! Si cat par avea copilul ala! O cascada neagra ca noaptea, lung, gros si...moale ca matasea.
O mana mare mi s-a inclestat pe ceafa si m-am trezit aruncat cat colo, ca un caine raios. In spatele meu, tata luase fetita in brate si doar a marait printre dinti: discutam acasa.
Cat timp am stat in vizita fetita nici nu s-a mai uitat la mine, revarsandu-si toata afectiunea asupra tatei. Acesta s-a purtat ca si cum nimic nu s-a intamplat si initial, am crezut ca a uitat. Gresit! Primul lucru pe care l-a facut cand ne-am intors acasa, a fost sa ma pedepseasca. Incepend de a doua zi...oricine avea un copil mic si nevoie de ajutor...eram in prima linie! Visam si noaptea gramaje de lapte praf! Stiam sa impletesc codite la fete si imi dadeam cu parerea la tinutele lui Barbie cand se intalnea cu Ken. Intru-un cuvant, eram in iad!

RogueUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum