Hey, Potterheads! In aceasta carte voi vorbi despre anul 6 al lui Ginny la Hogwarts. Oare va reusi ea sa-i tina piept lui Plesneala si fratilor Carrow? Oare Intunericul va castiga? Sentimentele ei pentru Harry se vor schimba? Sau prietenia si iubire...
Au trecut cateva zile de la intalnirea A.D. De atunci comunicam prin monedele Hermionei si tinem constant legatura. Ma simt mai implinita ca oricand de cand am reinceput activitatea. Ma simt a un om abia trezit din somn gata sa-si infrunte prezentul. Ma asez pe fotoliul aflat langa geam din camera de zi a Cercetasilor. Privesc cum primii fulgi de nea plutesc lin, amintindu-mi de dansul de la balul de iarna din anul 3 (anul 4 a lui Harry). Cu toate ca Harry nu m-a invitat a fost o zi foarte speciala pentru mine. A fos primul si ultimul meu bal. Mereu mi-am dorit ca cineva (de preferat baiatul de care imi place,adica fostul meu iubit) sa faca ceva romantic pentru mine. Fie si sa-si marturiseasca sentimentele, sa ma invite undeva, sa ma prinda atunci cand cad, nenumaratele clisee la care se gandeste o fata,ea fiind mereu dezamagita de rezultatul nesatisfacator pentru ca baiatului nici macar nu-i trece prin gand la dorintele sau sentimentele ei.
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Asa se intampla intotdeauna. Mereu mi-am zis sa nu fac aceleasi greseli ca toate adolescentele si sa ies in evidenta in sensul bun al cuvantului. Dar se pare ca aceste clisee sunt inevitabile. La fel ca viata mea. O privire in acei ochi verzi si simt cum inima imi bate atat de tare incat nu mai pot sa vorbesc. A sa mi se intampla de fiecare data.
Brusc realizez ca sentimentele mele au inceput sa devina mult prea plictisitoare pentru mine. Odata ce simti nu te mai poti opri. Dar eu voi face imposibilul. Ma ridic de pe fotoliu si urc in dormitorul fetelor. Deschid cufarul meu si caut,caut, pana il gasesc. Vechiul meu jurnal(de data asta adevarat) . Ii ating vechea coperta si il deschid. Imi iau pana si incep sa csriu tot ce stiu despre Harry, despre sentimentele mele fata de el si toate intamplarile noastre. Cand termin universul vesperal isi facuse deja aparitia imbinandu-se perfect cu cosmicul. Imi iau geaca si ies prin gaura portretului. Pasii ma poarta fara sa imi dau seama. Nu stiu unde merg, stiu doar ca o fac. Mintea imi e libera si ma simt mai bine ca oricand. Simt adrenalina pulsandu-mi in vene, visele mele parca devenind realitate. Ma simt mmai fericita ca oricand. Am uitat tot ce inseamna trecut,viitor si prezent. Sunt doar o marioneta manuita cu dexteritate de cel mai mare maiestru,viata. Cu ce ma ajuta sa fiu de partea binelui sau a raului? Pentru ca asa e corect, imi raspunde o voce. Gandeste-te la Harry,la familia ta. Amintirile imi dau navala in cap, eu nestiind cum sa le gestionez mai repede.
Si realiatea ma trezeste la viata. Sunt in Camera Necesitatii singura. Asta credeam pana sa-l vad in fata mea pe Malfoy.
-Uite cine s-a trezit,micuta Weasley,spune el batjocoritor.
-Ce vrei si de ce m-ai adus aici?
-Vreau sa te rog ceva.
-Cum ar fi...spun eu la fel de batjocoritor.
-Vreau sa ma ajuti sa-l prind pe Potter.
-De ce as face asta? Harry este iubitul meu. Nu l-as trada pentru nimic in lume.
-Ce greu e cu oamenii corecti!spune Draco. De ce mereu aleg calea cea grea?
Abia termina propozitia ca usa se deschide si pe ea intra Laveander si Neville tinandu-se de mana. Cand ne vad isi scot baghetele.
-Las-o in pace!striga Neville. Sper sa reuseasca.
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Stiu ca am inatrziat mult cu capitolul, scuze. Va promit ca saptamana asta voi mai posta o data.
