Seducție (Finalizată)

Capitol 34-Eva & Lucas

34. Eva

Starea de spirit mi se schimbă brusc după ce Laur ne duce să mâncăm. Sunt puțin agitată de reîntâlnirea cu Yanis pentru că ultima dată când ne-am văzut, nu am fost prea simpatică cu el, dar acum mă gândesc că nu e chiar atât de grav. Bănuiesc ca Lucas nu i-a spus că mă cunoaşte şi nici nu i-a povestit despre mica noastră întâlnire din cameră, pentru că altfel nu m-ar mai fi căutat, aşa că aleg să mă relaxez. În plus, starea Dianei mă face să mă simt mai bine. Este din nou veselă şi plină de viaţă aşa cum o ştiu, ceea ce îmi bucura sufletul foarte mult.
Când ajungem înapoi la apartament, Laur primeşte un telefon ce îl forţează să plece, promiţându-i Dianei că revine la timp pentru ieşirea noastră la film.

Restul zilei trece aproape pe nesimţite Diana lenevind în mare parte, iar eu agitându-mă de colo colo prin casă, fără să-mi găsesc locul.
-Cu ce să mă îmbrac? întreb, după ce ies din baie cu prosopul înfăşurat în jurul trupului.
-Lejer. Eu încă trebuie să port baticul ăsta, aşa că nu voi arăta chiar sexy, mormăie Diana pe jumătate adormită.
Mă apropii de pat şi mă aşez lângă ea.
-Esti sigură că te simţi în stare să ieşi? Nu mă supăr dacă vrei să te odihneşti.
Parcă simţindu-se ofensată, Diana se sprijină într-un cot scoţând limba la mine.
-Termina! Sunt puţin obosită, dar n-aş rata această întâlnire pentru nimic în lume.
-Bine, zic ridicându-mă şi ducându-mă spre dulap să-mi aleg hainele.
-Ma cam doare capul când şi când, spune Diana iar acest lucru mă face să îngheţ pentru un moment.
-I-ai spus doctorului? întreb, abţinându-mă cu greu să nu o iau razna.
Dacă Diana nu e ok? Dacă aceste dureri înseamnă că ea încă suferă de ceva?
-Da, a zis că e normal, dar că or să treacă în câteva luni. Mi-a dat nişte analgezice.
Răsuflu uşurată şi mă concentrez din nou pe dulap.
-Rochie sau pantaloni? întreb, ridicând în mâini două umeraşe, unul cu o rochie simplă neagră şi altul cu o pereche de pantaloni de stofă.
-Blugi, raspunde Diana râzând.
Le bag înapoi şi chicotesc.
Scot blugii şi un tricoul şi le aşez pe marginea patului.
-Ai vorbit serios cu petrecerea burlacitelor?
-Aha, doar că nu ştiu pe cine să chemăm! Înafară de vreo două colege de facultate cu care mai vorbesc când şi când nu prea am prietene. Ar mai fi şi Aura, dar de când s-a mutat nu am mai văzut-o, răspunde Diana fără chef.

Numele Aurei mă duce inevitabil cu gândul la Lucas. Nu ştiu exact ce tip de relaţie au împărţit aceştia, dar dacă este să mă iau după faptul că atunci când l-am cunoscut, el avea cheia de la apartamentul nostru, e de la sine înţeles. Numai gândul să mi-l imaginez pe Lucas în braţele altei femei, mă face să mă chircesc de durere. Nu vreau că Diana să-şi dea seama că sufăr, aşa că oftez adânc şi mă scutur de orice îmi trece prin minte.
-O putem chema şi pe Antonia. O să-ţi placă de ea, zic relaxată.

Diana casca şi se întinde precum o pisică.
-Perfect. Te ocupi de tot.

Nu mă miră că a aruncat motanul mort la mine în curte, doar nu vorbea serios că ne ocupăm împreună de petrecere. Nu mă deranjează, însă. Chiar vreau să fac asta pentru ea.
-Vineri? E bine dacă stabilim pentru vineri? De luni o să încep munca şi nu ştiu cât timp voi mai avea liber. În curând intrăm şi în sesiune, răspund eu începând să mă îmbrac.
-E perfect când vrei tu, răspunde Diana încet.
Trec câteva minute bune fără că vreuna dintre noi să mai spună ceva.

-Nu ai de gând să te duci să faci un duş? întreb, uitându-mă către Diana.

Aceasta nu-mi răspunde, are ochii închişi şi răsuflă greoi. Mă apropii de ea şi după respiraţie îmi dau seama că a adormit, aşa că mă mişc în linişte să nu o trezesc. Bănuiesc că asta înseamnă că voi fi nevoită să mă întâlnesc singură cu Yanis, dar nu prea am ce face. Îmi iau fardurile şi ies să mă machiez în sufragerie, ca să nu o deranjez. Între timp îl sun şi pe Laur şi îi spun că nu vom mai avea parte de iesirea noastra împreună la film pentru că Diana a adormit, iar acesta îmi spune că se va grăbi să ajungă acasă să fie alături de ea, ca eu să pot pleca liniştită la întâlnire.