Pericol la patru ace (PTV)

Capitolul 8

Ajunsesem intr-o suburbie intunecata si laturalnica. M-am uitat din nou in telefonul meu unde imi notasem adresa. Strada Bawer numarul 10. Ce naiba? Ceva era in neregula, nu era nimic acolo.

 Tocmai ce trecusem de un semn stramb de metal ce indica numele strazii. Am activat blitul telefonului si am indreptat lumina spre semnul ce atarna de un cui, pe un zid. "Str. Bawer nr. 10". M-am incruntat. Ce cautam eu aici?! Voiam sa ma intorc insa...ceva din mine nu ma lasa sa scap atat de usor pe cat doream.

Ochii mi s-au marit iar corpul a inceput sa imi tremure involuntar la auzul unu tipat extaziat, urmat de altele, la unison, impreuna cu o muzica zgomotoasa cu un ritm nebun ce imi faceau creierii sa o i-a razna. De unde veneau toate astea, pentru numele lui Dumnezeu? Mi-am muscat buza atunci cand am vazut o lumina slaba venind dintr-un gang, ispitindu-ma incet. Trebuia sa ma duc acolo...imi era teama pentru Vic. Am privit inapoi cu parere de rau  in ochi inainte sa pasesc cu teama si un val de caldura ce pornea de la gleznele mele in sus, inainte spre gang. Pasii imi tremurau, ii simteam, si oh ii simteam puternic. Muzica devenea din ce in ce mai clara si mai intensa, simtind ritmul tare in pieptul meu, vocile se inmulteau la fel ca si imaginea din fata ochilor mei. Sa fi fost un fel de intrunire cu mai multi oameni? Toti semanand. Maieuri lasate si rupte, blugi skinny peste tot, conversi sau vans in picioare, sepci, fesuri trase peste par si ceea ce ma inspaimanta pe mine cel mai tare, chipuri cu o bandana la gura si capul sub o gluga.

Monster, mult Monster, miros intepator de spray de grafitti amestecat cu tutunul mortal al tigarilor ce emanau in aer un fum gros ce imi intra in ochi si ma ustura. Am tusit vrand sa imi scot acel aer intoxicat din plamanii mei. Voiam din nou sa plec.

Cred ca atrasesem priviri caci stateam nemiscata, in acelasi loc, de ceva timp. Capete unor indivizi se intorsesera spre mine aruncandu-mi priviri murdare. Am vazut cun un baiat se apropia de mine rapid, in pas alergator. Purta bandana si gluga, era unul din cei rai sigur. Pasea apasat si nervos spre corpul meu tremurand, fara putere si slab. Am incercat sa ma intorc si sa fug insa... Ma prinsese strans de incheietura, tragandu-ma inapoi. Frica ma muscase cu coltii ei ascutiti odata cu stransoarea baiatului si imi infiltrase in corp un venin ce facea ca totul sa para de mii de ori mai groaznic in capul meu.

"Da-mi drumul!!! Lasa-ma!!!" Am tipat aproape in lacrimi, agitandu-ma violent.

Stransoarea din jurul incheieturii se intensificase. Nu vroiam sa mai simt nimic din tot ce se intampla. M-am uitat la el in teroare, incercand sa vad ceva. Ochii sai ascunsi in intunericul din gluga erau caprui si calzi. Cu mana sa libera isi prinsese bandana si si-o daduse jos impreuna cu gluga sa, facandu-ma sa ma infior.

"Vic...." Am soptit. Inauntrul meu se ravasea si imi dadea o stare de greata bolnava pe care nu o avusesem in viata mea.

"Fugi. Acum." A spus el serios dandu-mi drumul de la mana. Vocea lui era atat de intunecata incat nici nu o puteam recunoaste sau chiar realiza ca fiind a lui Vic cel pe care il stiam eu.  Am incuvintat clipind des si i-am intors spatele pentru a fugi din acel colt de iad.

"Mm, dar ai grija pe unde mergi, fetito!" Am auzit vocea persoanei pe care tocmai o lovisem in plin.

"Oh dar ce avem noi aici?" Am auzit. Necunoscutul ma prinsese de umeri incat orice miscare imi era zadarnica. El nu purta bandana, ci doar o gluga asemanatoare cu cea pe care Vic o purta, care in scurt timp a dat-o jos lasandu-si la iveala parul ravasit, negru ca abanosul si ochii albastrii patrunzatori care ma scanau amanuntit din cap pana in picioare avand un zambet usor increzut  pe chip.

"E-eu..." Am incercat sa spun ceva fara sa izbucnesc si mai tare in lacrimile pe care incercam sa le ingit.

"Ce cauta o fata atat de cuminte aici, huh?" A spus ridicandu-mi barbia.

"T-te rog nu imi face rau eu n-nu am...."

"Kellin! Lasa-o in pace!" Am fost intrerupta de un strigat familiar. Era Vic, privind scena, in spatele meu, avand pumnii inclestati si toti muschii incordati.

"Oh haide Vic, nu ai chef de niste glume?" A spus asa zisul Kellin privindu-ma amuzat in ochi.

"Nu, Kellin. Nu cu ea." Vic era nervos, puteam sa simt asta foarte bine in ciuda aglomeratiei de sentimente ce se amestecau fara pauza in mine.

"Oh, dar o cunosti, Victor, huh?" A intrebat Kellin prinzandu-ma violent de mijloc si imingandu-ma de corpul sau. "Si cand voiam sa ascult si eu ce spunea..." A spus el privind lacom la frica mea ce era imposibil de ascuns.

"L-lasa-ma!" Am spus impingandu-l de pe mine insa el era prea puternic asa ca nicio sansa sa fi reusit.

Doar Vic putuse, atunci cand il apucase pe Kellin de guler si ma eliberase. O manifestare nestapanita si furtunoasa din partea lui Vic, pe care puteam sa jur ca nu o voi vedea vreodata. Cu pumnii stransi in jurul gulerului hanoracului lui Kellin, inclestandu-si maxilarul si respirand apasat si furios, Vic il privea pe Kellin ce radea in fata lui fiind de un calm si o nepasare incredibila. Isi intorsese privirea pe mine incetand sa mai rada, expresia lui fiind una apropiata de un dezgust total. 

"Oh Vic, te rog nu-mi spune ca asta..e iubita ta." a spus Kellin dandu-si ochii peste cap, asemenea unui rege mofturos si omnistient.

"Angie. Sa nu te mai vad aici. Pleaca!" A spus Vic inspre mine, aproape tipand. Kellin isi ridicase o spranceana, atat de amuzat.

De ce a trebuit sa mi-o fac cu mana mea si sa descopar asta? Am dat frenetic din cap si nu am mai stat pe ganduri nici macar o secunda blestemata asa ca am fugit mancand pamantul, cat mai departe de acel loc, avand lacrimi in ochi, simtindu-le umezitatea calatorindu-mi incet obrajii si peste buzele infierbantate...