Capitolul V

2.2K 114 1
                                    

Raze luminoase imi bateau in ploapele grele,reusesc sa deschid un ochi si vad ca astrul era deja sus pe cer.Ma ridic buimaca,adormisem dar cât naiba am dormit!!!

-Hei ai murit?!
Se aude vocea dobitocul din spatele usii care batea enervant de insistent.

Ridic telefonul si vad şase apeluri pierdute.

-Oh my God...e deja 8...zic si ma afund din nou cu capul in perna nevrand sa ma ridic....Cineva sa dea timpul înapoi,inca nu sunt în stare de nimic...strig cat pot de tare cu voce ragusita.

-Sa înteleg ca nu am avut noroc nici de data asta!!!Pot sa intru?!

-De ce naiba mai intrebi Vlad,in locul tau eram deja langa mine in pat.

Deschide usa si face câtiva pas,îi fac semn sa se apropie pentru ca imi e prea lene sa ma misc.

-Am adus cafea....Sebastian era disperat ca nu i-ai raspuns si a crezut ca s-a 'întamplat ceva'...pune el ghilimele in aer....asa ca m-a trimis sa te salvez.

-Perversul...si te-a trimis pe tine la înaintare aaaa?!Daia nu ai dat tu buzna,îti era frica sa nu fiu dezbracata...rând eu.

-De parca ar fi fost prima oara...imi zâmbeste în coltul gurii.

-Vin-o încoa'.

Si îl trag peste mine în pat,apoi îi sarut buzele cu sete.Stiam ca asta îl timora cel mai tare,mereu se fâstâcea când îi faceam avansuri.

-Esti nebuna...zice când se desprinde de mine.

-Ce nu ti-a placut?!
ridic o spranceana.

-Imi placea daca era ceva adevarat dar pe bune Ana.

-Ar putea fi daca ma lasi.

-Ce sa zic...hai termina iar cu gluma asta,cunosc povestea.

Îmi întinde mana sa ma ridic,aveam atâta lene încat as fi vrut sa ma care pe brate.

-Hai trezirea ca are Sebastian nevoie de tine ...Urgent...pune el accent.

-Unde arde?!

-E aglomerat la gradina...toata lumea a venit la micul de jun.

-Ce matinala e lumea...

-Nu,esti doar tu puturoasa...spune si îmi da un brânci spre baie.

Iau o gura zdravana de cafea si pielea mi se înfioara.Îmi desfac nasturii rochiei de ieri pe care nu o schimbasem înca si o las sa cada pe podea ramânând doar în bikini.

-Ti-o cauti cu lumânarea...

-Doar vreau sa fac un dus...
îi zic acoperindu-mi sânul cu o mâna cand ma intorc sa îi vad privirea.

-Te-as fute sincer dar esti prietena mea si nu îmi pun mintea cu tine.

-Bla,bla...îmi flutur mâna în aer si intru în baie.

Am fost cât de rapida am putut,am tras pe mine o bluza alba si pantalonii de blugi scurti,eram gata de munca.Mai trec o data prin fata oglinzii înainte sa ies,iau putin balsam de buze si îl întind cu degetul apoi ma ciupesc de obraj sa par mai înbujorata si fug.
Vlad ma astepta deja pe terasa.

Fata de la cabanaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum