ziua in care am plans ultima data.
buna, sunt aur și iti spun sincer ca nu mă cunosti.
dacă o sa citești tot ce am scris aici iti vei da seama ca ti spun, doar ce vreau ca eu sa stii, dar sincer..scriu pentru mine.
asa ca te rog sa nu ma judeci.
astăzi, am plans ca un copil.
ca un copil care a rămas fără mama.
ca un copil căruia îi iei jucăria din mana.
am fost privit ca in mijlocul mulțimii cand un nesuferit imi trage pantalonii in jos.
am fost atins cum singurul cadou de sub brad ar fi al meu.
am plans ca atunci când iti iei la revedere de la un prieten cand se urca in avion.
am privit in larg si n am ascultat vocile din jur ca un actor profesionist.
am merg cu gluga pe cap ca hotii.
am plans.
nu cunosc suferinta mai mare ca atunci cand cand pierzi pe cineva drag.
eu? n am pierdut pe nimeni.
sunt de parere ca daca cineva decide sa iasa din viata ta, urează i succes.
inseamna ca s a maturizat si ca stie ce vrea de la viata.
dar dacă cineva iese fara sa ti spuna nimic?
trist, stiu.
sunt sincer, si asta e motivul meu care ma bucur de prezent si de tot ce e in jurul meu, ma bucur de mine, ma bucur de familie, ma bucur de prieteni, si caut sa nu mă cert cu nimeni.
sunt atât de sincer incat as putea sa pierd tot din lumea asta, dar sa stiu ca dupa punct, nimic nu ar mai fi de zis.
stii momentul ala cand te cerți cu cineva iar apoi dupa putin timp găsesti replici mai bune?
am renuntat la ideea asta din cauza asta.
am spus lucrurilor pe nume si am sa le spun in continuare pentru ca asa vreau.
nu ma poate obliga nimeni sa fiu ca cineva.
sunt ca mine.
unde rămăsesem?!
a..da am plâns..am incercat sa nu.
dar m-am gândit tot timpul asta..cu ce rost sa n o fac?
tu de ce n o faci?
te întrebi poate m a facut cineva sa sufăr, no.
te întrebi poate m a părăsit cineva, no.
sau poate crezi ca cineva m-a rănit sau m-a înjosit.
nu.
nu sunt persoana aia.
nu vreau sa fiu persoana aia.
multe persoane de-a lungul timpului au încercat să mă facă să mă schimb, să cred in alte lucruri, să fiu ca altcineva.
nu.
nu sunt omu' ăla.
tie iti e frica sa plângi? nu?
stai linistit ca nu e de rau.
tu esti fricos, nu eu.
esti amuzant.
crezi ca daca cineva plânge e mai slab decât tine?
sa te intreb ceva. tu poti s o faci în fața tuturor?
după vorbeste cu mine.
nu spun ca sunt puternic, pentru ca nu sunt.
nu spun nici ca vreau sa fiu.
vreau doar sa mi formez un echilibru.
si vreau ca lumea sa ma înțeleagă.
nu pot să fac ca tine.
cum nici tu nu poti sa faci ce vreau eu.
sunt o întreagă înșiruire de sentimente ce vin val vârtej deasupra capului meu.
furtunile copile. nu de ele trebuie sa te ferești, ci de lucrurile de după.
furtunile, ele mereu se întorc.
si raul se întoarce.
si binele.
conteaza pe care vrei sa l primesti.
sunt de parere ca intr o zi sunt 3 evenimente importante: in afara de mic dejun, prânz si cina.
cred ca o zi e alcătuită dintr un cerc.
oare pe ce parte va fi cand vei vrea sa faci ceva?
n o sa aflii dacă nu te ridici.
nu sunt aici sa ti zic morala sau sa faci ca mine, doamne fereste.
dar gândește un singur lucru, iar apoi te las.
dacă dimineata te ai privi in oglinda si ai vedea alt om..i-ai cere sfatul? sau te-ai vrea inapoi pe tine?
m-am linistit..
azi a fost sâmbătă.
pana duminica viitoare la ziua mea, mai e ceva.
a da..si..voiam să mai spun o chestie pana sa plec.
sa te iubesc..a fost usor..sa te uit o sa fie imposibil.
YOU ARE READING
jurnalul unui bipolar
Teen Fictionuneori am vrut să zbor, sa nu fac parte din oamenii mici de jos, dar alteori am vrut să fiu cu picioarele pe pământ, dar cea mai mare dorință a mea..a fost sa raman.
