My love alpha

...îmi este rău...

Pov: Asta

Eu: Mama!!....strig, roșind foarte tare. Nu am menționat nimic despre acest lucru, în convorbirea noastrã, pe care am avut-o...

Yuno: Eh?!....mã uit spre el, și-l vãd surprins, de aceste cuvinte, uitându-se la mine

Eu: N....nu....este....ce spune....spun eu încercând sã evit cumva situația asta.

Hiro: Cum adicã?.....întreabã acesta la fel de surprins.

Mama: A! Încã nu ți-a explicat, despre cum stã treaba?....acesta se încruntã și se uitã la mine.

Eu: Pãi.....vezi....tu...am cam uitat, acest mic....amãnunt.

Mama: Mic?!.....spune puțin enervat, de aceastã situație, și mai ales de gândirea mea, naivã..

Tata: Mic, huh.....își dã o palmã peste fațã....Semãnați perfect. Se vede cã sunt mamã și fiu!

Eu & Mama: Hey!!....spunem amândoi, deodatã, uitându-ne spre acesta, care râdea de noi.

Tata: Pãi, nu este adevãrat?!....se îndreaptã spre Yuno, și-i pune mâna pe umãr....Așa a fost și la mine. Sunt tare încãpãțânați, și nu vor sã recunoascã cã pot fi dominați de cineva.

Eu: Nu-i adevãrat!

Mama: Are dreptate!

Tata: Într-adevãr! Tu te-ai lãsat mai ușor.....spune acesta privindu-l pe mama.

Mama: Da.....hey!.....tata începe sã râdã, împreunã cu pãrinți lui Yuno.

Kioshi: Chiar nu v-ați schimbat, deloc!....spune acesta încã râzând.

Anne: Într-adevãr! Încã Kazuki-sama nu vrea sã recunoascã, cã este dominat.

Mama: Nu-i adevãrat!....spune bosumflat, și roșind puțin....Îhm! Mã rog! Acum sã revin la situația actualã, Yuno, tu și Shiro, ați fost logodiți de când erați mici...

Yuno: Logodiți?!

Mama: Da....Aș vrea sã-ți mai spun și de ce, dar Shiro, trebuie sã rezolve aceastã parte, așa cã pe el sã-l întrebi.....Yuno se uitã confuz la el....Dar, îți pot un indiciu. Cred cã te-ai întrebat, cine este perechea lui Shiro, de care acesta vrea sã fugã.....Shit....serios, chiar trebuia sã-i dai un indiciu, atât de mare.....stai... Mãcar este un indiciu. Deja ia pus pe tavã, ideea despre ce vreau sã evit cel mai tare.

Eu: Mamã, eu chiar....mn....huh, ce se petrece?....Mã simt dintr-o datã rãu...nu mai îmi simt picioarele.

Yuno: Asta?....As....ce se petrece? Nu mai vãd și aud nimi.....

Îmi deschid ochii încet. Observ cã sunt în dormitorul lui Yuno. Simt ceva ce mã ține de mânã. Mã uit spre mâna mea și îl vãd pe Yuno, care dormea cu capul pe pat, și corpul pe podea. Îmi ținea mâna între palmele sale...Ce s-a întâmplat? Știu cã eram în sufragerie, și vorbeam despre logodnã și cã trebuie sã-i spun....îmi simt obraji fierbinți....A!....îmi amintesc cã mã simțeam dintr-o datã rãu, și cã nu-mi mai simțeam picioarele, apoi am vãzut negru...Mã uit spre acesta, și-l mângâi pe pãrul sãu, moale.

Eu: Îmi pare rãu cã te-am îngrijo.....fug repede spre baie, și vomit.

Yuno: Asta, te-ai trez....acesta vine în baie, dupã câteva minute de când am plecat. Cred cã mișcãrile mele bruște l-au trezit...Asta! Ești bine?....se îndreaptã repede spre mine, punându-mi pe spate o mânã...Asta?....mã spãl pe fațã.