Ziua cea mare.

389 21 2
                                    

Pov: Asta

Azi am cele mai mari emoții. De ce?...Hm...PENTRU CÃ AZI ESTE CEA MAI IMPORTANTÃ ZI!!!....pentru mine....îhm....Desigur, dupã cea în care îl voi vedea pe a doua mea mare iubire, care este pe primul loc... Pentru aceastã zi ne-am pregãtit de câteva sãptãmânii, iar acum, dupã mult timp de așteptat, în sfârșit, a sosit. Dar, nu numai pentru mine, ci și pentru iubitul meu, cãruia i-am pregãtit o surprizã, micã....

Eu: Sper sã-i placã....mã uit în oglindã, analizându-mã și aranjându-mã încã odatã.

Hiro: O, Doamne, Shiro! Asta este a nu știu câta oarã când spui asta, și te aranjezi. Îți garantez, cã frãțiorul meu, de abia, va putea încerca sã nu saliveze, și nu cred cã va fi singurul. Deci....mã întoarce spre el....ești superb, Asta!...mã îmbrãțișeazã...Astãzi, este ziua voastrã, fi fericit, și nu te mai stresa așa de mult....acesta se îndreaptã spre ușã, când aude o bãtaia în ea....Lui Yuno, a sã-i placã cel mai mult....Acesta iese lãsându-l pe mama, sã intre, și sã rãmânem singuri.

Mama: Ce face puiul meu?!....întreabã acesta cu un mare zâmbet pe buze.

Eu: Bine, mamã....îl îmbrãțișez strâns.

Mama: Ești bine? Ți-e rãu?!....întreabã acesta îngrijorat, punându-și mâinile pe umeri mei, și analizându-mã.

Eu: Sensei! De ce mi-ar fi....oh! acum mi-am amintit cã sunt în luna a șasea...zâmbesc și chicotesc....Sunt bine. Tu nu ai fost la fel. Sau nu-mi spune cã nu ai avut emoții.....acesta se relaxeazã, și se uitã în ochii mei.

Mama: Desigur cã da! Dar eu nu eram însãrcinat, sã știi!

Eu: Dar erai mai tânãr ca mine....

Mama: Da, deoarece, pãrinții, au grãbit lucrurile. Era acum mult timp....

Eu: Acum douãzeci și doi de ani!

Mama: E, mã rog! Nu este așa de important. Acum tu ești, ok?!...spune acesta mângâindu-mi obrazul.

Eu: Ok.....dar am mari emoții. Dacã nu merge ceva la nuntã, dacã se va întâmpla ceva rãu, dacã mâncarea nu este bunã, dacã mã bâlbâi, dacã nu-i place cum arãt, dacã Yuno se va rãzgândi...spun toate lucrurile pe nerãsuflate. Mã opresc pentru a lua aer....Dacã....

Mama: Gata, Shiro! Gata! Uitã-te la mine! mã uit la acesta....Respirã....Inspirã....inspir....apoi, expirã!....am expirat. Am fãcut acest proces de câteva ori....Ok, acum calmeazã-te și îți promit cã totul va fi bine. Și serios acum! Kurou sã te refuze?! Tu ești cel mai probabil care ai putea refuza.

Eu: Hey!

Mama: Este adevãrat! Crezi cã Kurou, nu se gândește dacã îl vei refuza, dacã vrei vrea sã fugi?!

Eu: Pãi....

Mama: Înțelegi, acum!?...dau din cap, și mã așez pe scaun....Mã bucur. Și sper sã nu faci asta.

Eu: Mamã.....

Mama: Ok, ok! Se așeazã lângã mine....Sunt foarte fericit pentru tine. Sper și tu sã la fel sau chiar mult mai fericit decât mine.....aud ușa deschizându-se, și tata intrând pe aceasta.

Tata: Totul este gata!...Wow! Shiro...se apropie de mine....Arãți superb!

Mama: Nu-i așa?!.....începe sã chicoteascã. Roșesc și îmi cobor puțin privirea, dar zâmbesc , și apoi, îmi ridic privirea spre cei doi.

Eu: Mulțumesc! mã ridic și îi îmbrãțișez...Mulțumesc mult!.....rup îmbrãțișarea.

Tata: Sigur ești bine?!...întreabã acesta.

My love alphaWhere stories live. Discover now