Contractul

Capitolul 12

     Nunta era în toi. Toată lumea se bucura de acest eveniment. Ei bine, mai puțin Ayșe, care era plină de nervi.
     Ferhat și Ayșe stăteau la o masă îndepărtată de invitați.
— Ar trebui să te bucuri de această seară. Toate miresele o fac.
— Nu cred că toate miresele sunt șantajate.
— Dramatizezi...
    Apariția lui Miran la nuntă, îl face pe Ferhat să-și piardă cumpătul.
— Tu l-ai invitat pe ăsta aici?
— Dragul meu soț, relaxează-te. Este vărul tău. Ce soție aș fi dacă nu ți-aș fi invitat un membru din familie, mai ales că nu prea mai ai mulți în viață.
— Ce nuntă frumoasă, intervine Miran.
— Miran, ce mă bucur că ai putut să ajungi.
— Nu aș fi ratat asta. V-am adus un mic cadou.
— Nu trebuia. Îți mulțumim!
    Ayșe se ridică să-l îmbrățișeze pe Miran, dar este oprită de Ferhat.
— Scumpa mea soție, a sosit timpul pentru dansul nostru.
— Dar..
     Ferhat o trage pe Ayșe pe scenă. O cuprinde cu mâna de talie și o trage cât mai aproape de el.
— Ai face bine să nu mai vorbești cu Miran. Nu știi de ce poate fi in stare.
— Stai liniștit, mai rău ca tine nu poate fi. În plus, toată nebunia asta e de fațadă.
— Ayșe, nu mă enerva.
— Și dacă o fac ce? Mă vei omorâ și pe mine?
 

   Femeia asta nu ezită deloc să mă calce pe nervi. Este ca o pisică sălbatică.

— Iubito, părinții tăi se uită la noi, ar trebui să le arătăm puțină afecțiune.
— Și ce ai de gând să facem?
     Ferhat rânji și Ayșe regretă imediat că întrebase asta.
     Aproape toate luminile au fost stinse, doar una bătea spre ei. Invitații așteptau cu sufletul la gură dansul celor doi.
     Ayșe era lipită de el. Pentru prima oară cei doi făcuse contact vizual. Amândoi aveau acea sclipire în ochi.
Prins sub vraja momentului, Ferhat o cuprinde de bărbie și o sărută. Ayșe îi răspunde.
    Adevărul este că sărutările lui Ferhat o copleșeau de fiecare dată.
Formația aleasă de Ferhat începuse să cânte o melodie specială pentru dansul celor doi. Ferhat începe să se miște pe ritmul muzicii, într-un mod lent, dar elegant. Ayșe, din cauza emoțiilor și a sărutului, nu mai știa să danseze. Tot corpul ei începu să tremure, mai ales picioarele, care îl tot călcau pe pantofi pe Ferhat.
    Acesta nu era deloc mulțumit de acest lucru, dar nu-i reproșă nimic. Cu toate că purta pantofi Armani concepuți de designerul său favorit.

    După ce dansul celor doi s-a terminat, invitații s-au ridicat de pe scaunelor lor și au început să-i aplaude.
    Stânjenită de performanța ei, Ayșe s-a grăbit să se așeze înapoi la masă.
— Frumos dans, intervine Miran.
— Nu mai spune. A fost îngrozitor.
    Amândoi încep să râdă.
— Ce este atât de amuzant?
     Ferhat se așează lângă Ayșe, își pune brațul în jurul ei și se uita încruntat spre Miran.
— Mă scuzați porumbeilor, spune Miran în timp ce se retrage.
— Trebuie să stai non-stop lângă mine? Dă-mi pace măcar azi.
     Furiosă se ridică și dă să plece dar Ferhat o prinde de mână.
— Unde te duci?
— Dumnezeule! Nici la baie nu mai pot să merg?
     Acesta îi dă drumul.
— Să nu stai mult iubito. Invitații ne așteaptă.

     Ayșe s-a ascuns în baie minute bune. Era nervoasă pe posesivitatea lui Ferhat. Nu înțelegea comportamentul lui.
     Șirul gândurilor ei este întrerupt de Miran, care intrase în baie. Ayșe era șocată. Știa că amândoi vor fi morți dacă l-ar fi văzut cineva, dacă l-ar fi văzut Ferhat.
— Miran, ce cauți aici?
— Voiam să vorbesc ceva cu tine. Este important.
— Atât de important încât nu puteai să aștepți să ies din baie? Sau nu puteai să-mi dai mesaj?
— Îți amintești despre ce am discutat când ne-am văzut prima oară? Vreau să ne vedem în câteva zile și să punem sfârșit acestui plan. Vreau să-l băgăm pe Ferhat în închisoare.
— Pentru asta avem nevoie de dovezi și eu nu am.
— Oficial ești soția lui. Stai în casa lui. Sunt sigur că o să găsește ceva când nu este acasă. O să-ți trimit adresa în cel mai scurt timp.
    
    După terminarea nunții, cei doi s-au retras în dormitor. Ayșe voia să doarmă în altă cameră, însă Ferhat a vorbit cu părinții ei să rămână și să doarmă într-una din camera, lucru ce nu a încântat-o.
— Eu dorm în pat și tu pe jos, îi spune Ayșe.
— De ce să dorm eu pe jos?
— Fiindcă eu sunt fată, din nefericire sunt și soția ta și tu fiind un soț iubitor o să mă lași să dorm în pat.
— Visează!
— Arogantule!
     Nervoasă, Ayșe își ia perna și pătura și își improvizează un culcuș.
— Noapte bună, spune Ferhat amuzat.
    
     Peste noapte, Ferhat s-a trezit și a luat-o în brațe pe Ayșe, punând-o în pat cu mare grijă.
— Soția mea frumoasă și înțeapă, îi șoptește și o sărută pe buze.