Contractul

Capitolul 4

— Tu trebuie să fii Ayșe!
— Da. Unde este Hayat? A concediat-o?
— Oh, o știi pe Hayat? Se pare că tu și domnul Ferhat vă cunoașteți destul de bine.
— Să zicem...
— Hayat a fost concediată acum mult timp. Nici până în ziua de astăzi n-am înțeles de ce. Biata fată! Am auzit că era la facultate și avea mare nevoie de bani.
— Înțeleg. Se întâmplă să aveți numărul ei sau puteți să faceți rost de el?
— Din păcate, nu. Dar știu că domnul Ferhat are în biroul lui toate contractele cu angajații din trecut și până în prezent. Daca vreți pot să vorb...
— Nu! Adică.. nu-i nevoie. Să nu-l deranjăm. Sigur are treabă. Că veni vorba de treabă...și eu am.
— Pot să vă ajut.
— Mă descurc. Mulțumesc! Vă puteți lua liber azi.

     Nurten îi oferă lui Ayșe produse de curățat, mănuși și o uniformă, apoi pleacă
     Ayșe începe să facă curat în camerele de la parter, apoi urcă la etaj, unde se afla biroul lui Ferhat.
Voia niște răspunsuri.
     Biroul lui Ferhat era păzit de un bodyguard.
    Cine se crede individul ăsta? Obama? Nici la Casa Alba nu sunt atâția bodyguarzi.
     Ayșe îl ignoră și încercă să intre în birou, însă bodyguardul o oprește.
— Um...te poți da ca s...
— Îmi pare rău dar accesul aici este interzis!
— Dar trebuie să fac curat.
— Numai doamna Nurten are voie să facă curat aici.
— Oh da? Și eu am primit ordin de la șeful tău să fac curat aici. Vrei să-i spun că nu-i asculți ordinele? N-ar fi păcat să te de-a afară? Sau mai rău.. să îți tortu...
— Puteți intra!

    Nu pot să cred că a funcționat. Pentru câteva secunde am crezut că o să-l sune. Acum știu de ce le este frică. Deci Ferhat își torturează angajații.
     Ayșe începe să inspecteze camera. Voia să găsească contractul tatălui ei. Voia să-l rupă și să scape familia de datorie. Chiar dacă nu era cel mai etic lucru de făcut, era singurul plan la care se gândise.
     Primul sertar era puțin deschis. În el se aflau niște dosare.
     Tentația era prea mare pentru Ayșe. Voia să știe ce se află în acele dosare.
     O voce familiară se auzea de partea cealaltă a ușii. Era Ferhat.
Inima începu să-i bată cu putere lui Ayșe. Era ca și moartă.
— Domnule..., se aude bodyguardul care se afla în fața ușii.
     Ferhat intră și este surprinsă s-o vadă pe Ayșe la el în birou. Voia să țipe la bodyguard, dar și-a dat seama că nu avea rost. Totuși, mai știa și că Ayșe și-a băgat nasul în lucrurile lui.
— Ce faci aici? spune pe un ton iritat.
— Știi tu. Mă joc șah. Ce ți se pare că fac? Șterg praful.
— Cum naiba ai ajuns la Drept. Ai un comportat atât de copilăros.
    Ferhat vine la birou și observă ușa sertarului. Se uită de câteva ori la Ayșe și apoi la sertar.
— Ai umblat cumva aici?
— Ar fi trebuit? Dacă acolo îți ții revistele porno zic pass.
— Doar pozele cu tine...în dormitor.
— Idiotule! Mă duc să fac curat în altă parte. Camera asta a devenit insuportabilă.
— Stai! Nu pleci nicăieri.