Perechea perfectă [În Pauză]

28. Furia lui Alpha

Am rămas în liniște, privind luna, cu brațele încrucișate la piept. Încercam să mă gândesc la lucruri, la ce trebuia să fac, dar nu puteam.

Fusesem distrasă mai mult decât aș fi crezut de asta. Am tresărit vizibil atunci când ceva m-a atins.

-Eu sunt.

Îmi așezase sacoul său mare pe umeri, înainte să mă îmbrățișeze pe la spate.

-Simt atât de mult nevoie de o țigară... Oh, nu știu ce să fac.

-Nici eu, a spus încet. Acolo lupii mă enervează. Nu pot fuma și nici tu nu ești pe aproape să mă oprești din a face prostii.

-Așa că ai venit la mine?

-Mmm...

Părea destul de instabil. Asta era destul de impropriu lui.

-Marc? Ce e?

M-am întors cu chipul spre el. Palma mea s-a ridicat spre obrazul lui. Îmi evita privirea.

-Ce e?am insistat.

-Urăsc să fiu Alpha, a spus vizibil iritat. Toți trag de mine și toate se sparg în capul meu.

Mi-a luat palmele în palmele sale. Le-a ridicat în aer.

-Hai să fugim împreună, Daiana. Să părăsim haita și să plecăm în lume.

Mi-am deschis ochii larg, neștiind cum să reacționez.

-A?

-Hai să fugim în lume doar noi doi.

A depus un sărut pe degetele mele.

-Și ne vom putea face viețile așa cum ne dorim.

Amintindu-mi cum era el la început și cum era Marc în realitate, mi-a pufnit râsul. El m-a privit surprins.

-Daiana, eu vorbesc serios și tu râzi de mine.

I-am prins obrajii în palme, trăgându-i chipul înspre chipul meu. S-au unit într-un sărut.

-Cum poți fi tu Alpha sângeros? Ești cel mai dulce lup din lume.

Am ciupit cu putere de orbazul lui stâng.

-A! Mă doare, s-a strâmbat, îndepărtându-mi mâna.

Mi-am dus brațele pe sub brațele lui, îmbrățișându-l strâns.

-Te iubesc, Marc, am spus încet.

I-am simțit îmbrățișarea înapoi. A depus un sărut pe creștetul capului meu.

Mirosul lui era foarte plăcut. Căldura sa mereu era acolo pentru mine. Apropierea de el mă calma, mă detensiona.

-Dar ești așa un sensibil mereu... Ce s-a întâmplat?

Am rămas cu palma sa în palmele mele.

-Cine a îndrăznit să-l supere pe iubitul meu?

A zâmbit ironic.

-Oricât mă incită ironia ta sexy, mie nu-mi plac petrecerile. Urăsc să fiu cu mulți lupi sau oameni în preajmă. Așa că dacă eu trebuie să sufăr, vei suferi și tu alături de mine.

Era atât de tipic lui...

-Bine, Marc. Ne întoarcem.

A zâmbit foarte entuziast.

-Mergem acasă?

-Nu. Mergem înapoi în sala de evenimente. Sunt sigură că te-a costat o avere să o închiriezi. Vreau să gust din mâncarea aia scumpă.