Imi apartii!

4.3K 297 28
                                    

^*^ Capitol needitat^*^

Stau ascunsa printre umbre, in intuneric si imi las la iveala lacrimile pe care jurasem sa nu le mai arat. Evindent, am esuat. A fost exact cum ma asteptam cand am vazut casa plina cu pene albe, ma pregatisem fizic si psihic pentru asta, insa nu a fost de ajuns. Intamplarea neplacuta mi se deruleaza fara incetare in fata ochilor si nu pot decat sa ma urasc la cat de slaba am devenit, pe langa faptul ca mi-am incalcat juramantul de a nu mai plange, am facut gestul nesabuit de a lasa libera puterea pe care o ascundeam chiar si de cei care m-au primit in familia lor. Totusi, nu pot fi nerecunoscatoare, faptul ca ma pot folosi de umbre si de intuneric, unul dintre cele 6 elemente: apa, aer, foc, pamant, lumina si intuneric; poate fi un lucru destul de bun. Insa, inca nu pot crede ca a fost in stare de asa ceva...


***Flashback***

-Ce... ce ati facut aici? intreb abia reusind sa pronunt cuvintele de uimire.

-Ti-am spus ca e prea sinistru, putin alb si ceva moale si fin nu strica nimanui...

-Nick... asta e doar putin alb? il intreb ridicand o spranceana.

-Oh! Crezi ca aici am exagerat? Sa vezi biroul coltosului cum e...

-Cum? tip fugind spre incaperea in care mi-e si teama de ce voi putea vedea. Dau buzna pe usa si inghit in sec, spre deosebire de restul casei, aici fulgii sunt roz, un miros prea puternic de trandafiri imi atrage atentia si aproape raman fara aer la inca o inspectie, desi acoperit de pene, intreg mobilierul este ''imbracat'' in plante si flori.

Gura mi se usuca si sunt nevoita sa ma sprijin de perete. Ce a fost in capu lor? E prima intrebare ce-mi strabate mintea. Am acceptat si le-am dat permisiunea sa faca ce vor, dar asta? Asta e exagerare... au intrecut limita si eu voi fi cea care plateste. Un fior imi strabate corpul cand un marait infricosator cutremura intreaga cladire. Lasand in urma faptul ca n-am reusit sa scap de ce ma temeam mai mult, trebuie sa vad si cum voi iesi din aceasta situatie fara ca cineva sa fie ranit.

Daca un lucru invatat in scurta mea mea sedere, acesta ar fi ca Travis este oricum, numai ingaduitor nu. In privinta mea nu ma ingrijorez, ii pot face fata intr-o lupta, dar ceilalti vor suferi. Mai e si faptul ca in ultimul timp, de la aparitia vanatorilor de suflete ma simt de parca as fi urmarita pretutindeni, e apasator si obositor sa fii intotdeauna in alerta.

Sunetul unui geam spart ma aduce cu picioarele pe pamant si o iau la fuga pe scari. Prima data imi apare in fata corpul impunator al lui Aiden, brunetul incercand din rasputeri sa-l tina pe amicul lui turbat de furie.

Ochii ii sunt rosii, nuante de negru fiind totusi prezente, coltii ii strapung buza de jos, iar culoarea pielii este cu mult mai palida decat am vazut vreodata la un vampir.

Vazand ca Aiden nu-l poate tine, Derek, Justin si Mark intervin. Corpul fiecaruia este incordat la maxim, tensiunea din aer devenind sufocabila.

Profit de timpul acordat in plus si ma duc spre cei ce-au cauzat toata nebunia asta. Ashley si Emily stau ascunse in spatele celor 3 barbati. Ele doua nu stiu nimic despre lupte, talentul lor nebazandu-se pe violenta. Micuta blonda arata de parca ar sta in fata cu insusi Lucifer, personajul cel mai urat de ingeri, deoarece le e frica de puterea obtinuta in urma dacaderii sale. Dupa firea sensibila si fragilitatea dovedita prin miscarile corpului, pot abserva cu usurinta ca Mike a tinut-o departe de latura sa razboinica, necontrolata si imprevizibila. Tot ce e legat de sufletul sau pereche e reprezentat de viata, ea incadrandu-se in grupa vindecatorilor. Are capacitatea de a vindeca aproape orice fiinta, datorita elementului stapanit, lumina.

Bineinteles ca si intunericul poate fi folosit pentru a vindeca, insa trebuie platit un pret, de obicei platindu-se cu sufletul utilizatorului. Aici existand o mica exceptie pentru cei alesi sa ''domneasca''. Ashley, ingerul indrumator, mi-a spus ca-i posibil ca o persoana sa beneficieze de intreaga putere fara a oferi ceva in schimb.

Abatandu-ma de la subiect, nu observ cand Travis ii arunca pe fratele meu si prietenii sau fara sa intampine probleme. Cu pasi hotarati se indreapta spre mine. Insa, dupa cate-mi pot da seama, nu eu sunt tinta de data aceasta. Ma incrunt nedumerita, puteam sa jur ca ma va considera vinovata. Ii urmaresc privirea, intalnindu-l pe brunetul ce mi-a fost alaturi in cele 48 de ore. Muschii mi se tensioneaza si ma pregatesc pentru oprirea unui atac.

Intr-o secunda apar in fata lui Mike, infruntandu-l pe Travis, acesta scotand doar maraituri.

-Da-te din fata mea! imi ordona uitandu-se inca la barbatul din spatele meu. Chipul i se transforma in unul si mai demonic cand Mike isi aseaza mainile pe talia mea, tragandu-ma langa el, pana cand spatele meu si pieptul sau ni se lipesc.

Gestul este unul protector, dar nu dureaza mult, cu o viteza inspaimantatoare, barbatul din fata mea ma desparte de prietenul meu, aruncandu-l in perete.

Apare langa el si ii suceste capul, nu se opreste aici, astfel incat la final ajungem sa avem in fata inima sufletului pereche al lui Emily.

Tipetele blondei sunt singurele sunete pe care le mai aud. Manata de instinc, fug spre corpul neinsufletit. La doar cativa centimetri departare de el, sunt trantita de vampirul, care isi infige brutal coltii in gatul meu, fix unde ar trebui sa fie insemnul sufletului meu pereche... al lui. Ma opresc din orice fel de miscare, o singura propozitie impanzindu-mi mintea: M-a marcat!

Acum nu mai exista cale de intoarcere, nu pentru mine. Imi pierd controlul cand il aud:

-Acum imi apartii, cu totii vor sti si nu se vor mai apropia de ce este al meu!

Niciun sunet nu se mai aude, iar eu raman nemiscata, in stare de soc.

Se ridica si pleaca dupa ce ordona celor aflati in incapere sa curete toata casa. Derek ma ajuta sa ma ridic. Nu il bag in seama, doar privesc spre Mike. Asemenea unui robot, ma apropii de el, cu fiecare pas facut, ochii devenindu-mi complet negri, mici vene de aceeasi culoare inconjurandu-i. Imi asez palma pe pieptul sau si apelez la lucrul ce speram ca nu o sa ajung sa-l folosesc, intunericul...

Firisoare intunecate se imprastie se zona unde-l ating, redandu-i viata.

Actul ma slabeste si, neavand forta sa lupt cu puterea, o las sa preia controlul, asa cum am facut-o cu ani in urma... si atunci m-am ascuns printre umbre pentru a nu fi gasita...


***End flashback***








Din alta lumeWhere stories live. Discover now