Selyna este un Înger Decăzut. Viaţa ei a fost, este şi va fi o adevărată provocare...
Cu un trecut întunecat şi sumbru, o familie adoptivă de Alpha, un Suflet Pereche lipsit de scrupule - un tiran - viitorul pare incert. Alegeri grele vor fi fă...
Închid uşa în urma mea, apoi privesc la sutele de vârcolaci ce se antrenează, se odihnesc sau au grijă de cei mai tineri membri ai celor două haite. Mulţi dintre ei se opresc din activitatea desfăşurată, mă privesc cu teamă sau repulsie, câţiva adulţi ducându-şi progeniturile cât mai departe de mine.
Aproape încep să râd când văd cât de patetici pot să fie. Ei chiar cred că realizează ceva dacă se îndepărtează de mine?
Răspunsul este: nu. Nimeni şi nimic nu mă poate opri din a face exact ceea ce-mi propun, e doar o pierdere de timp şi de răbdare.
Singurul motiv pentru care am hotărât să iau parte la acest razboi a fost plictiseala. Având sute de ani, vampirii ajung să nu-i mai uimeasca nimic din lumea supranaturală. Fiecare zi devine din ce in ce mai plictisitoare, iar pentru mine, războiul ăsta e o mare oportunitate de a vărsa sânge după voia mea.
În orice caz, pentru vampiri, situaţia de faţă nu reprezintă un pericol. Creaturile n-au o mare influenţă asupra neamului meu. Singurele victime din rândul supuşilor au fost numai cei tineri, sub 50 de ani.
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
- Totul este pregatit!
Silas, unul dintre străbuni, denumire deţinută de cei mai bătrâni vampiri, îşi face apariţia în faţa mea.
- În regula... nici nu-şi vor da seama de ceea ce i-a lovit.
Începe să râdă.
Îşi aţinteşte privirea spre un tânăr de vreo 14-16 ani, apoi scoate colţii la el. Ochii i se înroşesc, corpul i se arcuieşte intr-un mod infricoşător, sălbatic. Iar un mârâit gros face ca unii vârcolaci sa se sperie, iar pe alţii să ia o poziţie de apărare.
Râsul meu opreşte întreg spectacolul, fratele Selynei făcându-şi apariţia, probabil fiind chemat de membrii haitei.
- Să mergem, Silas!
Mă apropii de el. Îmi pun mâna pe umărul lui, sugerându-i sa termine cu teatrul şi cu speriatul caţelusilor.
Înainte de a ne continua drumul, tânărul alpha îmi atrage atenţia:
- Unde te duci? întreabă incercând să mă intimideze.
- Vreau să găsesc pe cineva şi să-mi înfig colţii in gâtul lui, doreşti să mi te alături sau te oferi voluntar ca donator de sânge?
Dispar înainte de a-i vedea recţia, prinzându-l din urmă pe Silas, care plecase singur.
Ne oprim in fata unei prăpăstii. Folosită ca hotar, prăpastia a despărţit teritoriul vampirilor de cel al vârcolacilor timp de sute de ani.
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
- Ce vei face in legătura cu sufletul tău pereche? Silas sparge tăcerea dintre noi.
- O voi găsi şi mă voi asigura că nu va mai reuşi niciodată să scape de sub supravegherea mea. Nemernica aia mi s-a băgat pe sub piele, iar acum nu pot scăpa de ea.
- O adevărată durere de cap, hmmm? Însă întotdeauna ţi-au plăcut provocările, acum te-ai ales cu una.
***
- Ce-ai păţit? De ce ai zâmbetul ăla înfiorător? mă opreşte Silas. I se vede confuzia pe chip, însă nu-l bag în seamă şi-mi continui mersul.
La vreo câteva ore după ce ne-am oprit la una din casele deţinute de mine, am fost lovit de un val de putere, acum fiind din nou capabil să simt legatura dintre mine si Selyna, plus tot ce simte ea, insă cel mai important: ştiu unde se află.
