Stella Harlow are viața perfectă. Este unul dintre cei mai apreciați ceasornicari proiectanți din biroul ei, are un logodnic perfect, cu o relație la fel de perfectă, și urmează să se căsătorească într-o lună. Până aici, tabloul vieții sale este de...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
♛STELLA♛
Astrele s-au aliniat în defavoarea mea, căci crushul meu din facultate, fiul Unchiului și bărbatul nesuferit de la cimitir sunt una și aceeași persoană. Ba colac peste pupăză, este chiar superiorul meu!
De unde aveam să-mi dau seama de prima dată când ne-am intersectat? În facultate era slăbuț, cu o față de bebeluș lipsită de pilozitate și cu un stil vestimentar total diferit, casual, nimic ieșit din comun. Purta haine închise la culoare și clasice, încât se blenduia foarte mult cu decorul, căci în colectiv era mereu solitar și tăcut. Singurul lucru neschimbat la el sunt ochii. Ochii ăștia reci și goi pe care îi simt că mă blesteamă de fiecare dată când mă fixează, au rămas la fel, iar dacă în trecut îl puteam cataloga un introvertit incurabil, acum aura lui este o combinație de sobrietate toxică, și nu mirosul banilor îl fac atât de inabordabil, ci parfumul rece și tăios al puterii pe care o deține, fiind moștenitorul greului imperiu Bluntime.
— În sala de ședințe toată lumea, vocea groasă a bărbatului din mijloc rostește îndemnul pe un ton tăios. Acum! privirea lui cade din nou pe mine ca un ordin, probabil pentru că nu mă mișcasem, nu respirasem și nu clipisem de când dădusem ochii cu el.
Sobrietatea lui mă bagă din nou în sperieți, că sângele îmi îngheață și pulsul îmi pică la subsol, simțindu-l greu în stomac ca un gong care lovește dureros.
Felul în care arată în costumul albăstrui închis, este absurd de atrăgător. Costumul bărbătesc cred că a fost visat de o femeie înainte să-l poarte un bărbat, pentru că nu poți să îți subjugi atracția față de un exemplar bine îmbrăcat oricât de mult te-ai strădui. Când se adaugă și un trup zvelt, cu o postură impecabilă și trăsăturile unui model de pe copertele revistelor Vogue, nas drept și pomeți înalți, alături de o față pătrățoasă conturată de o barbă scurtă și ușor naturală, cu o linie a bărbiei ascuțită și cu sprâncene groase și drepte, scoțând în evidență și mai tare ochii căprui în contrast cu albastrul cravatei care îi completează ținuta astăzi, nu mai e loc de ocolișuri.
Rămâi fără aer și ajungi la concluzia că:
Maximilian Bluntime este o partidă intrigantă.
Biroul departamentului nostru nu e suficient de mare pentru a-i găzdui aura dominantă.
Îmi mușc buza de jos, și o privesc pe Christine care aleargă tip-til către mine, după ce Maximilian Bluntime pășește apăsat în pantofii lui bruni italienești în sala de ședințe urmat de ceata lui de argați în costume alb-albaste, simbolizând culorile diferențiale ale sucursalei mamă din Elveția.
— Haide mai repede! prietena mea începe să mă ajute să mă pregătesc. Nu vrem să faci o impresie proastă în prima zi.
— Oh, e prea târziu pentru asta, oftez și clatin din cap. Ce face el aici? o privesc speriată și cu mișcări repezite îmi arunc trenchul crem pe spătarul scaunului de la biroul meu și geanta.
