Stella Harlow are viața perfectă. Este unul dintre cei mai apreciați ceasornicari proiectanți din biroul ei, are un logodnic perfect, cu o relație la fel de perfectă, și urmează să se căsătorească într-o lună. Până aici, tabloul vieții sale este de...
ओह! यह छवि हमारे सामग्री दिशानिर्देशों का पालन नहीं करती है। प्रकाशन जारी रखने के लिए, कृपया इसे हटा दें या कोई भिन्न छवि अपलोड करें।
♛ STELLA ♛
Udă până la piele și cu o foame cât casa din fața mea, privesc de pe trotuar către casa de sticlă cu ieșire la stradă, lipită de gardul din piatră, acoperită în partea cu vedere spre stradă de un material impermeabil și opac. Pe partea din mijloc, o linie ca de neon este aprinsă, împărțind casa pe jumătate, iar luminile de veghe sunt și ele pornite.
Înghit în sec și încep să am bănuieli. Dacă locuiește cineva acolo?
În restul casei e întuneric, singura lumină provenind de la felinarele discrete care scufundă cimitirul într-o căldură atipică unor locatari atât de reci.
E aproape miezul nopții, iar în stradă încep să mă simt mai în nesiguranță, decât aș putea să mă simt într-o casă din cimitir.
Cu mâinile în buzunarele trenchul crem, ud leoarcă, scot cartela cu și privesc prin sticla brelocului care în lumina felinarelor scoate la iveală steaua gravată.
Înghit în sec când mai observ un detaliu pe care prima dată nu-l băgasem de seamă. În jurul stelei sunt cifrele romane care conturează nimic altceva decât ceasul.
Detaliul ăsta îmi dă curaj.
Țin în palma mea cel mai mare mister lăsat de Unchiul pentru mine.
Liniștea din jurul meu mă pătrunde, dar nu simt teamă, nu simt nesiguranță. Tot ce simt e că sunt acolo unde trebuie să fiu.
Traversez strada și merg către poartă. Inspir când apropii cartela de interfon, și aud un bipăit scurt, apoi ușa imensă și greoaie cum înlătură siguranțele. Mă apăs de mânerul din oțel dur, și intru. De cum păsesc în hol, ledurile discrete pe bază de mișcare se aprind, conturând pereții și toate colțurile casei, încă de la intrare.
Văd nivelele casei, și îmi dau seama că sunt două, dar mai observ și o scară care duce la subsol, deci pot să intuiesc că sunt patru.
Inima îmi bate cu putere și îmi acopăr ceasul cu mâna, simțind secundarul cum zvâcnește înainte ca inima mea să-mi miște pieptul sub o bătaie. Expir pe gură, dar răceala casei mă face să tremur. Îmi scot trenchul pe care îl las de-oparte, și privesc în sus, simțindu-mă ca într-un tunel din beton și nuanțe reci, dar totodată liniștitoare. Detaliile din sticlă fac casa atât de fiabilă, că până și holul micuț seamănă cu un spațiu deschis, oferindu-ți sentimentul de libertate și amplitudine.
Sunt pentru prima dată aici, dar nu mă simt deloc stingheră sau temătoare.
Pe peretele din hol regăsesc o hartă a casei. La parter se regăsesc dormitoarele și băile aferente fiecărui dormitor. Din fiecare dormitor există acces către grădină, iar din hol spre garaj. La nivelul unu zona de living în proporție de 80% cu vedere către cimitir și o terasă cu balcon, iar în partea străzii un un dormitor cu balcon propriu și o baie, iar la nivelul al doilea, bucătăria cu birourile și o terasă spațioasă cu vedere spre cimitir, iar în spate domitorul principal cu balcon propriu și o baie. Separat există și un subsol care este transormat în cinematograf cu o baie și o seră.
