Saddam

Capitolul 66

---

          Ceasul indică aproape ora 8, nu am dormit și mă simt oribil. Am zborul la 9 așa că mi-am chemat un Uber, mi-am pus bagajele în portbagaj și îmi iau rămas bun de la cei doi. Mă uit la Aimee și văd lacrimi în ochii ei înainte să mă ia în brațe.

-O să ne fie dor de tine, Saddam!zice apoi se îndepărtează și își șterge lacrimile

-O să vin in vizită, Aimee.spun simplu

            Malak nu mai spune nimic doar mă strivește cu o îmbrățișare apoi mă bate pe umăr și îmi urează drum bun. Urc in mașină, după ce arunc o ultimă privire spre mașina mea. Singura mea iubire, o abandonez și pe ea... Tipul pornește și mă uit puțin ciudat la statia din bord. E taximetrist sub acoperire sau ce? Ignor și încep să mă uit prin telefon după o mașină pe care sa o închiriez, doar asta mi-a mai rămas de făcut. Am decis că o sa stau câteva zile într-un hotel, până caut o chirie sau poate îmi iau un apartament. Încă sunt in dubii. Am o rezervare pe trei zile și sper să fie suficient. Nu mi-am luat toate lucrurile cu mine, am doar esențialul. Nu vad rostul in a căra totul înapoi și oricum o sa mai achiziționez pe parcurs. Găsesc o mașină însă parcă ceva pare ciudat la ea și nu mă lasă inima să continui cu datele mele pentru închiriere.

       Pe parcursul drumului am tot auzit discuții între alți participanți la trafic și mă doare capul mai rău de la bâzâit. Decid să las pe mai târziu închirierea mașinii și închid telefonul, privesc pe geam și aud un bâzâit mai puternic.

-Mamă, ce accident a avut loc!strigă cineva prin stație și pare incredibil de șocat. Evitați zona, băieți! Un dodge challenger a intrat într-un stâlp. Bă, ce viteză avea. E praf mașina! Se circulă pe o singură bandă.

-Nebuni...mormăie șoferul și oprește la semafor

          Aud cum tipul coboară din mașină, însă are geamul deschis și aud oameni care țipă și întreabă dacă e bine. Cineva in apropierea mașinii la care e statia pornită suna la salvare.

-Stai.spun când dă să pornească. Du-mă unde a avut loc accidentul.zic serios având o presimțire proastă

-Omule, chestia asta îmi verifică drumul și...

-Plătesc dublu.

           Oprește cursa din aplicație și imediat accelerează și face stânga. Mă uit numai în față printre cele două scaune și traficul încă e funcțional. Văd stâlpul căzut pe trotuar și pe prima banda și fața mașinii distrusă și parbrizul spart. Un nor mic de fum pare să se ridice de acolo, însă nu e un incendiu. Probabil din cauza motorului care era încins la maxim sau nu știu.

-Oprește.

            Ies din mașină și încep să alerg până acolo. Aud sirenele in depărtare, dar ajung înaintea lor. Împing oamenii din calea mea și îi văd numărul de înmatriculare pe jos îndoit. Panica incepe să mă ia și încerc să găsesc un mod să deschid mașina, însă toate sunt blocate. Mă uit în jur tremurând deja și într-o secundă care mi se pare o veșnice lovesc cu pumnul geamul din spate. Sticla se risipește în bucăți mici peste tot pe trotuar și în mașină. Deschid portiera apoi și pe cea de la șofer și sunt pe cale să am un șoc atunci când îl văd.

-Mathias...strig și îi verific pulsul

         E slab, aproape inexistent. E plin de sânge și inconștient, devin din ce in ce mai disperat in situația asta. Unde naiba e ambulanța aia?! Mă uit la picioarele lui și pare să fie blocat în mașină. Mi-e teamă să fac orice, pentru că aș putea să îi agravez starea.