Saddam

Capitolul 70

-mai târziu-

        Telefonul e complet încărcat, iar acum m-am întors în spital. Am nevoie de amprenta lui să îl deschid. Intru în salon fără să bat la ușă pentru că nu mă așteptam să fie cineva aici. Îi întâlnesc părinții și îmi cer scuze pentru modul în care am intrat. Amândoi par că încearcă să se adune, își aruncă priviri de parcă s-ar pregăti să îmi spună ceva. Mă pricep prea bine la citit oameni, o fi din cauză ca trebuia să îmi dau seama ce îl deranjează pe tata ca să știu să îi explic corect eu motivul pentru care îmi iau bătaie. Văd că asta m-a ajutat foarte mult în viață.

-Trebuie să discutăm, Saddam.spune mama lui atunci când tatăl său nu pare că vrea să ia cuvântul

-Ce anume?

       Deja știu ce vreți. O parte din mine vrea să îl lase, dar nu o să se întâmple. Îmi spune cât de mult apreciază ceea ce fac, aceleași baliverne fără sens, și continuă cu faptul că au trecut câteva săptămâni deja, iar starea lui nu are nicio schimbare. E dureros să îl vadă așa. Și probabil ați prefera să nu îl mai vedeți deloc, nu? 

-Știu unde vreți să ajungeți, dar nu o să îl deconectez.o întrerup din acest discurs patetic

-Saddam...începe însă o privesc fix apoi îi dă un ghiont soțului ei

-De ce nu îi dați nici măcar o șansă?întreb pe un ton stins. Sunt oameni care și-au revenit după luni sau ani. De ce vreți să scăpați atât de repede de el?! Nu e ca și cum vă mănâncă banii. Vă simțiți prost că îl vedeți așa? Atunci nu mai veniți aici. Imaginați-vă că a murit. Dacă doar asta vreți. 

-Spune ceva!strigă femeia către soțul ei

-Chiar dacă o să se trezească, o să fie ca o legumă, Saddam. Doctorul a spus că...

-Știu foarte bine ce a spus doctorul.îl întrerup imediat. Pentru mine nu contează, indiferent de modul în care va fi o să găsesc o soluție.

-Suntem părinții lui! Avem dreptul să alegem dacă rămâne sau nu conectat!strigă mama lui plângând de nervi

-Din păcate alegerea nu vă mai aparține.spun zâmbind

-Poftim? E copilul nostru, delirezi.

-Da, mi-am dat și eu seama. De aceea am instalat camera de supraveghere audio-video.spun fără să le arăt unde e. Știu că afacerea voastră se duce de râpă și vreți să îi folosiți asigurarea de viață pentru a vă rezolva problemele, însă o să vă dau în judecată pentru modul abuziv în care vreți să faceți asta. O să mai adaug și probele pe care le am înregistrate din ziua în care Lisa m-a acuzat de viol, iar el m-a amenințat cu un cuțit. Știu că aveți camere de supraveghere în grădină, am deja toate filmările de care am nevoie. Pot face mult mai mult de atât. Sunt sigur că nu vreți să afle lumea cât de umflate sunt prețurile din service-urile voastre, ca și client am avut o experiență de toată jena. Vreți să mai continui? Pentru că nu mi-a fost greu să descopăr și mai multe chestii care v-ar putea îngropa atât afacerea cât și căsnicia.spun și mă uit fix la bărbat

-Nu, e suficient.spune individul instant

-Nu! Ce crezi că faci?!spune femeia enervată la culme. Despre ce vorbește?!

-Termină!strigă printre dinți și o bruschează de braț cu putere. Mathias o să rămână conectat, însă doar pentru trei luni. Încerc să fiu rezonabil, Saddam. Trebuie să treci peste, e posibil ca Mathias să nu mai fie el însuși sau să moară între timp...

-Și eu sunt cât se poate de rezonabil. Vom vedea ce se întâmplă pe parcursul acestor luni.

        Cei doi pleacă și în sfârșit e pace. Mă apropii de el și trag scaunul apoi mă așez.