Cathaleya
Am ajuns acasă, mi-am schimbat repede hainele și am pornit spre birou. Aveam de gând să iau legătura cu un detectiv particular. Dacă Thomas ascunde ceva, o să aflu cât mai repede posibil ce ascunde.
Am intrat în firmă, căutându-mi asistenta dorind să o rog pe ea să-mi caute cei mai buni detectivi din oraș, dar nici urma de aceasta.
Ajung în biroul meu, unde sunt așteptată de Anastasia. Aceasta zâmbește când mă observă.
-Bună dimineața domnișoara Arrons! tonul vesel cu care mă întâmpină mă face să schițez un zâmbet
-Cathaleya, o corectez a nu știu câta oară, bună dimineața și ție!
Mi-am aruncat geanta pe canapea și mi-am așezat geaca în cuier, oftând puternic. Sunt obosita psihic, nu fizic, și asta nu o pot rezolva cu un somn lung așa cum mi-aș fi dorit.
-Ești bine Cathaleya? Ai nevoie de ajutor cu ceva? mă întreabă Anastasia, ușor panicată
-Unde e Maia? Am nevoie de ajutorul ei urgent!
-Întârzie astăzi, a întâmpinat niște probleme cu mașina, nu am înțeles foarte bine.
-La dracu! scap printre dinți, lăsându-mă pe spate în scaunul meu confortabil
Ce faci când inima îți spune una, iar creierul alta? Pe cine asculți?
Poate majoritatea ar alege inima, deoarece se presupune că alegerile făcute cu inima
îți aduc fericire, dar dacă alegerea pe care o faci cu inima te distruge? Dacă în loc de fericire, te scufunzi în durere, în agonie? Dacă uneori este mai bine să faci ce îți spune rațiunea? Ce îți dictează creierul? Dacă este mai sănătos să faci ceea ce pare să îți aducă nefericire? Cu asta mă confrunt acum.
Inima strigă după Thomas, creierul îmi spune să-l țin departe , să-l uit, să nu am încredere în el.
Întrebarea care îmi bântuie gândurile:
"Rațiune sau sentimente?"
Îmi masez puternic tâmplele, dorind să fac durerea cumplită de cap pe care o am, să dispară, dar fără rezultat.
-Poate pot eu să te ajut cu ce ai nevoie, zice Ana făcându-mă să-mi ridic privirea spre ea.
Se așterne un moment de tăcere în care mă gândesc dacă să-i spun sau nu, deoarece acest lucru este mai mult personal și pe ea nu o cunosc suficient de bine încât să pot să mă deschid în fața ei. O privesc atent, parca așteptând ca răspunsul să-mi pice din cer, dar chiar atunci când mă pregăteam să vorbesc, Maia intră în biroul meu respirând greoi din cauza efortului.
-Bună dimineața! Vă rog să-mi scuzați întârzierea, am făcut pană!
-E in regula Maia! zic calma. Vreau să vorbesc ceva cu tine între 4 ochi! zic cu subînțeles, iar Ana părăsește biroul
-Vă ascult!
-Am nevoie să-mi găsești cei mai buni detectivi! rostesc clar, vrând să rezolv treaba asta cât mai repede
-Detectivi? spune șocată de cerința mea
-Detectivi! repet cuvântul serioasă
BINABASA MO ANG
Greu de cucerit
Romance"Mi-ai arătat cum e să zbori, ca mai apoi să mă lași să cad într-o gaură neagră în care amintirile cu tine mă adâncesc și mai tare!" "Nu ți-am promis niciodată nimic, tu ai perceput totul după bunul tău plac!" Cathaleya Arrons, o avocată de succes...
