Kpop stories [Request Closed]

Bestfriend - Taemin (2)

Nu sunt sigur cand am inceput sa am aceste sentimente. Imi amintesc doar ca la un moment dat mi-am dat seama ca sunt mult mai implicat emotional in prietenia dintre noi decat ar fi trebuit. Moment in care am incercat sa ma indepartez pentru ca lucrurile sa nu scape de sub control. Nu am reusit. Vazand ca mi-am schimbat atitudinea fata de ea, Alex m-a intrebat daca m-a suparat cu ceva. A trebuit sa o mint ca am multe pe cap si ca nu are legatura cu ea, ceea ce era partial adevarat, aveam multe pe cap. Din acel moment a trebuit sa ma comport in asa fel incat sa ma dau de gol, mai alea atunci cand mi-am dat seama ca nu am ce sa fac decat sa continui asa cu speranta ca intr-o zi ceea ce simt va disparea. Nu a fost cazul, ci s-a intamplat exact opusul.

Dupa cateva saptamani am ajuns la concluzia ca sentimentele au aparut pur si simplu, treptat cu cat petreceam mai mult timp cu ea. In situatia in care eram eu nu era un lucru bun pentru ca era intr-o relatie cu unul dintre cei mai buni prieteni ai mei. Asta era cea mai mare problema a mea. Cand eram in grup era mai usor sa uit, dar cand eram cu ea, exersand, nu simteam ca aveam retineri. Eram totusi atent sa nu "sar coarda" spunand sau facand ceva deplasat.

Imi amintesc ziua in care am cunoscut-o. Wonshik ne invitase pe mine si pe Jongin sa luam cina cu el. Ne spusese ca vrea sa o intalnim pe prietena lui. Am gasit de comun acord o zi in care sa avem toti timp. Ne-am intalnit cu el la local si asteptam impreuna ca ea sa ajunga. Alex trimisese un mesaj cerandu-si scuze ca va intarzia cateva minute. Ramasese prinsa la munca.

- Cu ce spuneai ca se ocupa? il intreaba Jongin pe Wonshik.

- Este fotograf. Lucreaza la compania la care sunt eu. Va rog totusi sa nu ii puneti foarte multe intrebari.

- Stai linistit hyung. Nu vrem sa o facem sa se simta incomod. Sunt doar curiozitati. Plus, o pregatim pentru cand o sa iti intalneasca parintii, spune razand.

Wonshik nu parea amuzat, ci mai degraba putin agitat cand a auzit de parinti. Era semn clar ca nu era inca momentul.

- Sunt impreuna doar de cateva luni, auzind asta s-a mai relaxat putin. Mai intai trebuie sa primeasca aprobarea de la noi, continui eu zambind.

Kai imi raspunde cu acelasi gest.

- Incep sa regret aceasta intalnire.

- Tu ai propus-o stiind dinainte la ce sa te astepti.

Am continuat conversatia pe acelasi ton, tachinandu-l putin, pana cand Wonshik s-a ridicat de la masa si a facut cativa pasi pana in spatele meu, semn ca ea ajunsese.

- Scuze de intarziere.

- E ok. Mai vorbeam putin.

Eu si Jongin am facut schimb de priviri intrucat amandoi eram putin curiosi sa va spun sincer. Din acest motiv Kai s-a intors pentru cateva secunde cat sa nu fie observat. Imediat dupa aceea au venit in fata noastra. Wonshik nu ne daduse multe detalii asa ca nu stiam la ce sa ne asteptam. Credeam ca are cetatenie coreeana-americana, pentru ca stiam ca s-a mutat din America si vorbeste coreeana. Ei bine nu are trasaturi asiatice. Portretul ei ar fi urmatorul: par lung, drept si saten, trasaturile ei faciale sunt foarte fine (nasul si gura sunt mici), ochi caprui deschis. Purta un tricou negru larg pe gulerul caruia scria DANCER cu litera A desenata sub forma unui logo care semana cu jumatate de cap de lup, literele fiind brodate. Toata imbracaminte ei era neagra. Aveam sa invat mai tarziu ca asa se imbraca de obicei.

Dupa ce ne-a introdus Wonshik, s-au asezat la masa si am inceput sa discutam. La prima vedere Alex parea putin timida, chiar daca incerca sa nu se dea de gol. Am aflat cateva lucruri despre ea in acea seara si ea ne-a cunoscut pe noi in aceeasi masura. Ne-a spus ca stie cine suntem si cu ce ne ocupam intrucat asculta muzica noastra. Mi-a placut faptul ca nu ne-a intrebat nimic prea personal si ca a pastrat o atitudine prietenoasa si ca ne-a tratat ca pe niste persoane obisnuite. A fost o companie placuta. Am ramas cu o impresie placuta si cred ca o sa ne intelegem bine de acum inainte.