Kpop stories [Request Closed]

After a long time - Jaeyong

Te plac. De ce? Nici macar eu nu stiu. Pur si simplu s-a intamplat. Asta, cu mult timp dupa ce ai schimbat scoala la care mergeam impreuna inca de cand eram mici. Sunt 8 ani de atunci. Ciudat, asa-i? Imi amintesc ca pe atunci obisnuiam da fim cei mai buni prieteni, acum abia de vorbim unul cu altul in ciuda faptului ca locuim in acelasi cartier.

Te vad rar si de cele mai multe ori in statia de autobuz. Asa-zisa conversatie pe care o avem de obicei e:

- Ce faci?

- Bine. Tu?

- La fel.

Tu esti cel care deschide subiectul si incearca sa vorbeasca cu mine, dar eu nu stiu ce altceva sa spun de teama sa nu fie vreo prostie. Mereu m-am intrebat cum ar fi fost lucrurile daca inca am mai fi tinut legatura. Inca mai am numarul tau, dar niciodata nu te sun sau iti trimit un mesaj. Trist, mi-as fi dorit sa fac asta, insa parca intotdeauna era ceva care imi spunea sa nu.

Zilele trecute ne-am intalnit din nou, dar de data asta ai spus ca nu esti bine iar cand te-am intrebat de ce, ai ridicat din umeri apoi ti-ai pus castile in urechi si ai plecat. Inca ma gandesc la asta. Ce voiai sa spui? Imi doream sa te fac sa te simti mai bine dar nu am avut ocazia. Intr-un fel simt ca e vina mea.

Sper ca esti bine acum, Jaeyong. Imi e dor de tine.
_________

Uneori destinul e ciudat, sau ironic daca as putea spune asta.

In ziua absolvirii am aflat ca liceul tau a tinut cursul festiv inaintea noastra, in acelasi loc. Te-am vazut impreuna cu parintii tai cand ajunsesem, dar cum erati ocupati vorbind si facand poze am trecut pe langa voi. Pareai a fi fericit iar asta era o usurare pentru mine.

Eu am stat cu prietenele mele tot timpul pentru ca mama mea nu a putut veni, fratele meu era plecat in alta tara si tata.. ei bine.. el nu mai e de aproape 8 ani. Sunt obisnuita sa fiu singura, dar tot mi-a fi dorit ca ei sa fie prezenti.

Am totusi o intrebare pentru tine. De ce nu ai plecat? Te-am vazut printre parinti dupa ce dirigintele mi-a dat diploma. Ai ramas acolo pana la final. De ce? Timp de 3 ore tot ce ai facut a fost sa stai si sa astepti pana ce festivitatea s-a terminat si cand toate clasele liceului nostru s-au adunat pentru o poza de grup disparusei. Te-am cautat cateva minute dar pentru ca nu te-am putut gasi, m-am alaturat celorlalti.

- Inca mai mergem cu clasa la Fenice?

- Yep, ii raspund lui Rahui.

- Firar, mai mult timp petrecut cu niste persoane pe care nu le plac.. de parca nu mi-ar fi fost de ajuns 4 ani.

- Pentru unii dintre noi sunt 8, adauga Chaerin.

- Lacrimi.

- Sa stii. Am putea sa... incepe Hongjoo dar nu si-a terminat propozitia.

- Sa ce? o intreb dar apoi am observat ca privea undeva in spatele meu iar cand m-am intors te-am vazut pe tine mergand in directia noastra. Cine e?

- Daseul, trebuie sa vorbesc cu tine.

Te uitai in ochii mei insa, nu stiu de ce, parca nu credeam ca mi te adresezi.

- Nu pot sa..

Incercam sa-ti spun ca nu am timp dar tu nu m-ai lasat sa-mi termin fraza.

- E important.

Deci de asta ai ramas? Sa vorbesti cu mine? Ah.. nu prea stiu ce sa fac acum.

- Ok..

Mi-am lasat lucrurile la Hongjoo si te-am urmat chiar daca stiam ca dirigintele o sa imi  tina morala mai tarziu pentru ca nu am mers cu toti ceilalti. Imi asum asta. 

___________

- Deci... ce anume voiai sa discuti cu mine? te intreb deoarece tu nu pareai ca ai vreo intentie sa deschizi subiectul.

- Eu... incepi sa vorbesti amestecand sucul cu paiul, de ce ma eviti? Stii, uneori am impresia ca nu ne-am cunoaste. De fiecare data cand vorbim, de fapt nu o facem. Pur si simplu imi lasi impresia ca nu ma vrei in preajma ta. E din cauza ca am schimbat scoala in gimnaziu? Daca e vorba de asta, ti-am spus doar ca...

- Nu are legatura cu nici una.

- Atunci?

- Nu stiu ce sa-ti spun...  

- Oh, deci nu are legatura cu capul meu lipsit de par din clasa a 5-a. Inca nu-mi vine sa cred ca parintii m-au urat atat de mult incat sa-mi faca asa ceva, spui in timp ce iti mangai parul.

- Abia atunci ne-am dat seama ca esti un spiridus, spun punandu-mi palmele in spatele urechilor pentru a le face sa para mai mari.

- YAH!!! Vrei sa mori si nu stii cum? 

Ai tipat atat de tare incat ai atras atentia tururor pe o raza de 1 kilometru; mai mult sau mai putin. Eu ma abtineam pe cat posibil sa nu rad de tine, nu daduse rezultate bineinteles; la un moment dat incepusei sa razi si tu.  

- Serios acum, de ce?

Nu-ti puteam spune motivul. Abia daca mi-l pot spune mie insumi. plus ca ar fi putin prea ciudat sa o fac acum. Sunt sigura ca dupa asta am fi luat-o de la capat. Sentimentele sunt complicate si confuze pentru mine de obicei.

- Daca e din cauza ca ma placi. Stiam deja, spui zambind.

Incercam sa procesez ceea ce tocmai spusesei si adevarul era ca nu imi prea venea sa cred. Nu avea logica. De unde sa stii daca pana in urma cu cateva minute ne adresam doar doua cuvinte unul altuia?

- Judecand dupa reactia ta inseamna ca am dreptate. Plus ca, tinand cont de faptul ca e reciproc nu ai de ce sa-ti faci griji. Despre asta voiam sa vorbesc cu tine mai mult, dar vom avea timp de acum inainte.
______________________________________

Pentru: Mira_Lorde2014

Goshhh sunt asa in urma!!! @.@
Uneori trebuie ca cineva sa stea cu gura pe mine astfel incat sa scriu. Am momente in care sunt lenesa af.

Oficial am terminat scoala, sau ca sa o citez pe o prietena "12 ani de sclavie". :") Dar ghiciti ce urmeaza... hahaha BAC... yey.. si un examen. Inca trebuie sa gasesc o metoda prin care sa retin o groaza de chestii nefolositoare la romana. ㅠㅠ

Dupa ce voi publica a doua parte cu Hyungwon din Monsta X voi fi terminat cu cererile primite. Posibil sa le redeschid la sfarsitul lunii iunie; nu stiu daca o sa mai scriu povesti pana atunci.

Scuze pentru absenta ㅠㅠ
See ya soon 🤗