Vet - Hyungwon (1)

266 20 1
                                    

E una dintre acele zile in care nu am multe de facut la munca si inca mai am cateva ore de stat aici. Privesc ceasul de la mana apoi pe geam; ploua de la amiaza si nu pare ca se va opri curand.

Imi pun mainile in buzunarele halatului si merg sa fac putina ordine in cabinet dar in acel moment am auzit clopotelui de la usa.

- E cineva?

Un tanar care parea a fi in jur de 25 de ani a intrat in cabinet. Parul lui roz si hainele erau ude. Chiar a venit pana aici prin ploaie?

- Te pot ajuta?

Il privesc din cap pana in picioare si observ ca tine ceva sub pulover, ceva care se misca. Ma incrunt putin iar el isi ridica bluza in care era ascuns un catel care era ud de asemenea.

- L-am gasit pe strada. Poti sa te uiti la el? schitand un zambet.

- Sigur.

Iau un prosop din dulap si il asez pe masa, el pune cainele pe el iar eu il invelesc pentru ca tremura plus ca trebuia sa-l usuc. Nu cred ca are mai mult de 3 saptamani judecand dupa marime, e foarte fragil.

- Incearca cu asta, spun intinzandu-i un prosop; se chinuia sa-si usuce parul cu manecile care erau si ele leoarca.

- Oh.. multumesc, si-a aplecat putin capul zambind apoi a luat prosopul din mana mea.

Pare a fi timit. E dragut. Ugh, concentreaza-ti atentia asupra catelului Kim Taeri!

A durat putin pana amandoi s-au uscat si am putut incepe consultul. Respiratia, temperatura, bataile inimii, nu avea nici o rana.. totul era in regula dar trebuie sa-i sau ceva de mancare. Ii pregatesc niste lapte pe care il pun intr-un biberon apoi ma intorc la masa de consultatii.

- Ce e acolo?

- Lapte si niste vitamine, trebuie hranit.

- Pot sa o fac eu?

- Mm.. sigur, daca e in regula pentru tine.

A luat biberonul din mana mea si s-a asezat pe un scaun luand catelul in brate. Imediat ce i-a pus laptele la gura a inceput sa manance.

- Cum poate ceva atat de mic sa bea atat de mult lapte? Ia-o usor amice! chicotind.

- Unde l-ai gasit mai exact?

- La cateva strazi distanta, sub o pubela. Cineva trebuie sa-l fi abandonat, ma intreb de ce.

- Poate pentru ca e corcit: jumatate golden retriever, jumatate rottweiler.. multi oameni renunta la pui din motivul asta.

- De unde ti-ai dat seama de rasa?

- Are caractere de la ambele rase: modelul si culoarea blanii sunt ca a unui rottweiler, ochii si forma botului sunt de retriever.

Cat timp vorbeam noi sticla s-a golit iar burtica mucutului era atat de mare incat il facea sa para o minge cu picioare. Cu toate astea inca mai sugea cauciucul dand cu labutele peste mana care il hranea. Atunci am vazut o taietura pe dosul mainii lui, reincepuse sa sangereze.

- Umm.. frate, nici macar nu stiu cum sa-i spun sau cum sa continui, o sa-i aduc un plasture pur si simplu.

Gasisem unul in geanta mea, am luat niste dezinfectant si vata din sertar. In tot timpul asta l-am auzit stranutand de cel putin 3 ori ceea ce nu e semn bun. Nu pot face prea multe pentru el dar nici nu-l pot trimite acasa pe vremea asta, e suficient ca a venit pana aici prin ploaie.

Catelul adormise cand m-am intors eu cu plasturele si o patura cu care l-am invelit pe baiat.

- Ah.. a tresarit cand am pus dezinfectant pe zgarietura.

- Imi pare rau. Termin imediat, termin de curatat rana dupa care o acopar. Incearca sa te incalzesti putin, o sa am eu grija de el.

Iau puiul din bratele lui si il duc in spate la celelalte animale. Il pun intr-o cusca libera avand grija sa nu il trezesc. Intorcandu-ma dau de el, avea patura infasurata in jurul sau.

- Multumesc, ma simt mai bine, a zambit privind podeaua; e atat de dragut cand devine timid. Ma numesc Hyungwon. Tu?

Oh doamne.. el chiar roseste? Cat de adorabil e.

- Taeri. Sigur te simti bine? il intreb iar el da de cateva ori din cap foarte repede.

- Dar.. ce o sa se intample cu el? ma intreaba aratand spre catel.

- O sa-l mai tin cateva zile aici sa fiu sigura ca nu se imbolnaveste iar apoi va trebui sa gasesc pe cineva care e dispus sa il adopte.

Si-a acoperit nasul cu patura dupa care a stranutat.

- O.. hapciu.. fac eu.

- Nu pare ca te simti prea bine..

Stranutul lui poate insemna 2 lucruri: ori a racit, ori e alergic la ceva de aici. Ii pun mana pe frunte pentru a-i verifica temperatura; nu avea febra.

- Hapciu!

Stiu ca nu ar trebui sa spun asta dar stranutul lui suna adorabil, parca ar fi o pisicuta.

- E vreo pisica pe aici?

- Da, e putin mai in spate. De ce?

- Sunt alergic, trecandu-si mana pe la ochi.

- Trebuie sa iesi de aici, impingandu-l afara din camera.

- Dar.. catelul..

- Ar fi cazul sa-ti faci mai multe griji pentru tine in momentul asta.

______________________________________

Georgiana1239, mi se pare ca ceva lipseste in poveste; vrei sa o continui sau sa o sterg si sa scriu alta in loc? Depinde de tine pentru ca eu nu stiu ce sa fac >~<

Am senzatia ca in ultimul timp nu reusesc sa mai scriu povesti cum trebuie :")



Kpop stories [Request Closed]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum