Capitolul 9
Nu crede în vorbe
Când rupe sărutul eu trag o gură mare de aer şi apoi îl dau pe tot afară.
Ce tocmai s-a întâmplat?
Tremur şi îl privesc în ochi. Încă mă aflu în braţele lui, iar liniştea dintre noi este tulburată doar de picăturile de ploaie ce se izbesc violent de asfalt.
- Vino, ai îngheţat!
Şocul se poate citi pe chipul meu şi faptul că nu pot scoate nici un cuvânt mă face să îmi pun întrebarea: "Oare mi-a furat glasul? " .
Mă trage spre maşină, îmi deschide portiera şi eu intru tăcută. Drumul spre apartamentul lui este lung şi când ajungem nu spune nimic, doar îmi arată o cameră şi mă lasă acolo singură.
Îmi lipesc spatele de uşă, închid ochii şi oftez.
Doamne asta... asta a fost ciudat, dar...dar la naiba a fost minunat.
Mă arunc în patul mare şi trag pătura peste corpul meu, apoi îmi duc mâinile sub cap şi privesc tavanul.
De ce nu a spus nimic după acel sărut? A simţit şi el ceea ce am simţit eu?
La naiba, normal că nu!
Mă întorc pe o parte şi strâng pătură în pumn. Camera în care mă aflu e luminată slab de o veioză şi mintea mea e plină de... plină de "El".
Oftez şi mă întorc pe cealaltă parte, închid ochii şi îi deschid brusc. De ce nu pot să dorm?
Mă uit la ceas şi e trecut de ora 05:00 a.m.. Nici nu are rost să dorm pentru că în două ore trebuie să fiu la facultate. Mă ridic din pat şi merg spre rucsacul meu. Scot din el un pulover vişiniu, o pereche de blugi albi şi lenjeria intimă albă, le aşez pe pat şi apoi mă privesc în oglinda ataşată pe uşa unui dulap micuţ aflat în cameră.
Arăt îngrozitor, părul îmi este ud şi ciufulit la fel ca şi hainele de pe mine. Nu mă mir că nu am putut închide un ochi şi sunt sigură că mă pândeşte o răceală de toată frumuseţea.
Păşesc spre uşa albă din cameră şi sper din tot sufletul ca aia să fie o baie. O deschid şi intru în încăperea îngustă în care se află o chiuvetă, o cabină de duş şi un WC.
Bun, deci e o baie!
Îmi dau hainele murdare şi ude jos, apoi intru în cabina de duş. Îmi spăl corpul şi îmi las gândurile libere.
"Inima mea e prea rece ca să pot iubi, Gizeh. "
"Te-ai culcat cu el? "
Cuvintele lui Eric îmi răsună în minte, imaginea cu noi săturându-ne în ploaie, felul cum m-a tras în braţele lui.
"De ce eşti aşa complicată, Gizeh? "
"Mă omori! "
"De ce mă respingi în halul ăsta? "
CITEȘTI
GIZEH: Începutul (+17)
Action‼️ NECESITĂ EDITARE (MUUULTAAA)‼️ Pentru cei care vor să citească povestea într-un format mult mai bun, editat și interpretat din nou; doar ca într-o manieră mult mai matură și diferită, o puteți găsi pe profilul meu. Are același nume, diferă doar...
