Capitolul 32
Fericire egal tu
O lună, doar atât a trecut de când Eric s-a mutat alături de mine şi ceilalţi trei nebuni în vilă. O lună în care pot spune cu uşurinţă că am învăţat ce înseamnă cu adevărat să ai o familie, să fii fericit.
Îl iubesc pe Eric, îl iubesc atât de mult încât mi-aş dori să pot fi altă persoană, să uit trecutul meu, să iert persoanele care mi-au făcut rău, pe cele care m-au izgonit din calea lor şi care m-au părăsit. Dar nu, eu nu mă pot schimba, mintea lucrează şi inima mea e rece atunci când nu e vorba de el.
La naiba, îl iubesc!
După o perioadă lungă de timp, acum am învăţat cum este să zâmbeşti, cum este să simţi, să râzi, să iubeşti, dar cel mai importat şi asta înseamnă nespus de mult pentru mine, am învăţat cum este să fii iubit, dorit, apreciat. Toate astea datorită lui, bărbatului meu, iubitului meu . Nu pot spune că este perfect, nici nu vreau asta, urăsc perfectul. Îl iubesc pentru că mă iubește, pentru că mă înţelege şi pentru că mă face să zâmbesc.
Pur şi simplu îl iubesc!
- Gizeh! vocea lui Julie mă scoate din gânduri.
- Ai spus ceva? o întreb şi ea râde.
- Doar te întrebam când vin băieţii, spune ea şi eu mă strâmb.
- Ar fi trebuit să ajungă acum douăzeci de minute, spun eu.
- Eşti sigură? întreabă ea agitată.
- Da!
- La naiba! Cred că s-a întâmplat ceva, ei nu întârzie niciodată.
Ce spuneam despre fericire?
- Sunt sigură că nu e nimic grav, nu trebuie să ne facem griji. Sună-l pe Mike! spun eu.
- Nu răspunde, l-am sunat de vreo cinci ori.
- Mai sună-l o dată, sună-l de câte ori este nevoie .
Băieţii au plecat într-o misiune. Ce misiune? Asta doar ei ştiu, iar acum noi stăm ca idioatele şi aşteptăm un semn nenorocit din partea lor .
- Unde eşti?
...
- Mike trebuia să sunaţi sau cel puţin să răspunzi la telefon, ne-am făcut griji pentru voi, nenorociților.
...
- Crezi că îmi pasă că aţi făcut voi pană ?
...
- Nu... La naiba, normal că îmi ies din minţi când nu ştiu de tine absolut nimic .
...
- Nu râde ca prostul...o să plăteşti, afurisitule! ameninţă blonda şi îi închide.
- Au făcut pană? întreb amuzată şi ea se încruntă la mine.
- Să nu te aud, ameninţă şi încep să râd.
CITEȘTI
GIZEH: Începutul (+17)
Action‼️ NECESITĂ EDITARE (MUUULTAAA)‼️ Pentru cei care vor să citească povestea într-un format mult mai bun, editat și interpretat din nou; doar ca într-o manieră mult mai matură și diferită, o puteți găsi pe profilul meu. Are același nume, diferă doar...
