Capitolul 35

9.7K 675 58
                                    

Capitolul 35

O viaţă pentru alta

Daţi play melodiei!

Cu o lună în urmă

Fac un duş fierbinte, îmi schimb pijamalele cu o pereche de pantaloni scurţi şi un maiou, apoi cobor în bucătărie.

Mor de foame şi totuşi parcă nu aș mânca nimic .

- Hei! Julie mă întâmpină din spatele tejghelei.

- Hei! Ce găteşti? întreb şi ea zâmbeşte.

- Micul dejun, ce constă în clătite cu multă ciocolată.

Vorbele ei mă fac să râd, iar mirosul de clătite îmi face stomacul să o ia razna.

- Sună apetisant, spun eu şi îmi ling buzele.

- Este, răspunde ea mândră de ale ei clătite.

- Băieţii unde sunt? întreb şi deschid frigiderul.

- Au plecat cu treabă, se întorc până diseară.

- Ţi-a spus cu ce treabă? întreb şi ea îşi bagă degetul plin de ciocolată în gură şi dă negativ din cap.

- Nu, au spus doar că pleacă cu treabă.

- Minunat!

- Nu ai de ce să te superi, Eric încearcă doar să te ţină departe de toate afacerile astea necurate ale lor.

- Ştiu, asta nu îmi place. Vreau să fac parte din viaţa lui şi chiar şi din afacerile lui primejdioase, mereu stau cu frica aceea că el nu se va mai întoarce.

- Se întorc de fiecare dată, sunt mai buni decât crezi tu.

- Îmi e uşor să cred asta, spun şi rânjesc pervers.

- Apropo, ar trebui să fiţi mai silenţioşi, spume Julie şi eu râd.

- Înseamnă că nu te auzi pe tine, spun şi râdem amândouă.

- De ce râdem? vocea lui Jay ne întrerupe faza de râs.

- Nimic important, răspund eu.

- Tu nu eşti cu băieții? întreabă Julie.

- Nu, tocmai plecam cu altă treabă.

- Să ghicesc, spun eu. E o altă misiune strict secretă.

Îmi dau ochii peste cap şi bag degetul în ciocolată, apoi îl duc la buze, savurând gustul intens al acesteia.

- Asta este delicioasă, gem şi îmi scot degetul din gură.

Îl observ pe Jay înghiţind în sec şi tocmai îmi dau seama de prostia de care am dat dovadă.

Eşti o idioată, Gizeh.

- Da este o misiune strict secretă, trebuie să plec.

Vorbele lui ies atât de repede precum dispare şi el, Julie se uită urât la mine şi eu ridic din umeri şi zâmbesc cât pot de inocent.

GIZEH: Începutul (+17)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum