Tiger[Necesită Mici Editari]

22.Dante...

Tris

-Era o seră de octombrie așai? Una rece și sumbră, ai început să te cerți cu Esma, fiindcă începea să bănuiască faptul ca o înșeli cu propria ei soră... Și apoi, după ore bune, noaptea, ai legat-o de mâini și de picioare lăsând doi copii plângând în hohote, ai dus-o în pădure, unde erai perfect sigur ca nu o va găsi nimeni, însă nu ai pus la calcul un puști de 4 ani care să meargă direct la mătușa lui blondină și să îi spună ce s-a întâmplat... Mormăi eu lipindu-mi spatele de perete.
-Ce să zic, mi-a plăcut viața... Oftează fratele meu învârtind pistolul pe deget, eu sperând ca nu va apăsa din greșeală pe trăgaci, îl cred în stare...
-Ai tras fără milă în inima soției tale, lasand-o să moară acolo lipsită de sânge, pfff, ce țintă proastă aveai atunci, nu știu cum tragi acum, dar glonțul a trecut milimetric pe lângă organul ei vital, iar mătușa mea a ajuns la timp ca doctori să o poată salva... Acum e acasă cu mătușa așteptând să își revadă după atâția ani fica, și se pare ca o să își vadă și fiul în cele din urmă. Chicotesc eu încărcând pistolul.
-Pat mi-a pus perau bețe în roate... Zice el roșu de furie la față, începând să se zvârcolească.
-Oh, și de câte ori, de câte ori a salvat-o pe Gin când vroiai să o omori... Rad eu sec, acesta continuând să se zbată.
-Nu înțeleg de ce v-ati tot băgat în treburile mele... Maraie acesta disperat.
-Ai încercat sa il omori pe Cole în somn, doar tata a fost cel care a reușit să te oprească... Mârâi eu exasperată privind tavanul, se comporta de parcă era un om perfect nevinovat.
-Detalii... Mormăie acesta privind pereții.
-Te rog, spune-mi ca pot să îl împușc... Îl aud pe Max spunând scos din sărite.
-Din partea mea... Dar întâi la picioare, mai multa sufernita pentru cel care mi la luat tatal... Chicotesc eu sărind de pe acel dulap, ca apoi să aud un foc de armă și ceva prabusindu-se pe podea.
-Prea trăgeați de timp, începeam să mă plictisesc... Aud o voce groasă care aproape mi-a provocat un șoc.
-Tată?! Strig eu uimită sărind să o îmbrățișez, împreună cu frății si verișorii mei.
-Domnule Dante?! Zice Alex deodată cu mine, probabil mult mai derutat.
-Salut copii, mai ușor ca o să mă sufocați. Zice el chicotind și sărutându-mi mie creștetul capului.
-Dar cum? Întreb eu cu lacrimi în ochii..
-Nu plânge, ști ca urăsc când plângi... Oftează Toby luandu-ma în brațe.
-Ați crescut atât de mult, mă bucur ca în cele din urma ati ajuns să va înțelegeti. Zice tata ciufulindu-l pe fratele meu și dandu-i o îmbrățișare bărbătească lui Seby.
-În cele din urma... Oftez eu despărțindu-ma din îmbrățișarea fratelui meu, și facandu-i semn cu capul spre Gin, acesta înțelegând mesajul, iar Alex venind puțin sfips spre mine impleticindu-si degete cu ale mele.
-Am să îți urez bun venit în familie cu o întârziere de vreo câțiva ani, și am să sper în interiorul meu ca nu semeni cu tatăl tău.. Oftează bătrânul din fața mea, eu chicotind la mutra crispata pe care a facut-o Alex atunci cand s-a gândit ca măcar poate semăna puțin cu taicaso, sau cel putin, la asta cred eu ca să gandit.
-Prefer să cred ca seamăn cu mama... Zice el evitând sa foloseasca comportamentul struțului...
-Atunci e perfect, Esma e o persoană minunată... Râde tata batandu-l pe spate și purnind spre cadavrul lui Kile, luand-i pulsul, zâmbind într-o parte când a fost sigur ca e dus, rectific, s-a dus, nebun a fost de multă vreme...
-Am scăpat de o pacoste, se pare, fără prea multă daune colaterale... Mormăie bătrânul mergând spre ieșire cu noi pe urmele lui.
-Îmi zice și mie cineva cum de ești în viață? Strig eu enervată dând din mâini.
-Să spunem doar ca matusa Patricia e o comoară vie... Râde tata intrând în Coșmar și se pare ca m-am făcut fără mașină... Fiecare pleca cu cine apuca, eu și Alexander rămânând în urma.
-Se pare ca mergem împreună acasă... Zic eu răzând ca apoi să mă urc in Mustangul lui.
-Pe mine nu mă deranjează... Râde acesta după ce s-a urcat la volan, pornind în trombă pe drumul spre casa mea, ajungând la un momentdat să ne întrecem pe drumul spre casă...
Am coborât fericită din mașină pentru ca Alex i-a întrecut pe toți, înafară de tata, dar cum să îl întreci pe Leu, și și masina asta suna ca naiba, nu stiu ce mecanic au avut ei în ultima vreme, dar am să mă ocup eu însumi de ea, cum m-am ocupat si de Coșmar, si merge ca unsă, tata părea destul de mulțumit de lucrul asta...
Am intrat în casă văzând pe canapea o doamnă șatena ce semana izbitor cu Ginger, se pare ca ea e Esma.
-Vai ce drăguță esti, semeni toată cu Danty... Zice ea îmbrățișându-ma.
-Danty?! Zic eu răzând cu lacrimi, privindu-l pe tata care era în spatele meu impreuna cu restul.
-Es, nu ma face de râs în față copiilor, nebuna mica și șatenă... Râde tata îmbrățișând-o pe femeia dinaintea mea.
-Dante, hai acum, nu ne-am mai văzut de 21 de ani, suporta și tu... Râde ea privindu-l încruntată pe Alex, ca apoi sa ne observe mâinile împreunate, observând o strălucire jucăușă în ochii ei verzi.
-Exact frătioare, suporta și tu... Râde mătușa Pat îmbrățișându-l ca apoi să urmeze Sasha și Cole.
-Voi știați? Mai sunt lucruri pe care ni le-ați ascuns? Întreabă disperat Sebastian, ca apoi să apara de Dumnezeu știe une Cara și să îi sara în spate.
-Nu foarte mult... Mormie mătușă Sasha privind pereții.
-Atunci e perfect... Pufnește Skyler.
-Așai? Intreaba vesel Cole, omul asta nu-i normal, familia asta nu-i normală...
-Ki, mai ai tigari? O întreb eu aproape inplorand-o.
-Nu, tu nu mai pui gura pe alea, am vrut sa te omor atunci în curtea școlii... Mormăie Alex punandu-si una dintre mâini sub genunchii mei și cealaltă pe spatele mei, ca apoi să mă ridice în brațele lui stând în stil mireasă, eu lipindu-mi capul de pieptul lui, acesta începând să urce scarile.
-Nui așa ca sunt dulci? Îi aud vocea lui Esma de la parter.
-Dacă nu folosește protecție îl omor... Îi aud eu vocea tatei de jos.
-Serios?! Strig eu exasperată ca apoi să aud râsetele de jos.
Am intrat întruna din camerele goale de la etajul 3, el asezandu-ma ușor pe pat, ca apoi să se așeze si el pe margine.
-Crezi ca asta are să mai funcționeze? Întreabă el făcând semn spre noi doi.
-De ce zici asta? Întreb eu derutată.
-Au tracut atâția ani, nu spun ca nu mai simt acele sentimente pentru tine, am impresia ca în ultimi ani au crescut și mai mult, dar nu știu ce simți tu... Zice el trist mangaindu-mi brațul care era acaparat de furnicaturi.
-Doar taci... Mormăi eu prinzând de materialul subțire al tricoului ca apoi să îl sărut, acesta înțelegând mesajul și trecând deasupra mea începând să îmi lingă și să îmi suga pielea de pe gât, și probabil va lăsa niște semne destul de urâte, dar ce îmi pasă mie... Am prins de marginile tricoului dandu-mi-l peste cap, lasandu-i cale liberă spre pielea mea puțin bronzată, buzele lui moi și pline presărând săruturi umede coborând tot mai jos până la beteală pantalonilor, eu arcuindu-mi spateleatunci când s-a apropiat atat de tare de zona aceea foarte sensibilă, m-a prins în brațe invartindu-be, ajungând acum să stau deasupra lui, i-am dat tricoul jos aplicandu-i același tratament...
Intru-n timp extrem de scurt mi-am dat seama ca doar o lenjeria mea intimă de despărțea, sutienul fiind dispărut de mult...

***

Alex

O priveam pe ființa care a reușit să pună stăpânire pe ină și sentimentele mele, cum dormea în liniștea dimineții acoperită doar de un cearșaf, era a mea, a ales acest lucru acum multi timp, și mă bucur ca a făcut acesi alegere și aseară, după atâtea cuvinte grele, și atâta durere provocată de mine însumi a ales să se abandoneze din nou în brațele mele, fără pic de reținere, uneori mă uimește câtă încredere poate să aibă în mine îngerul asta cu penele-i albe pătate de sânge, a ucis atâția oameni, a curmat atâtea vieti, și pentru ce? Pentru a se razbuna pe tatăl meu, îmi e si silă să recunosc ca sunt rudă cu o asemenea creatură.
I-am dat la o parte de pe față câteva șuvițe de păr, această strâmbând din nas, ca apoi să isi deschidă ușor ochii, zambindu-mi somnoroasă, apropiindu-se se mine, și cuibarindu-se în brațele mele.
-Neata... Zice ea cu o voce ușor răgușita.
-Neata rază de soare... Oftez eu strângând-o în brate.
-Mi-au lipsit atât de mult diminețile asemeni acesteia... Oftează ea sarutandu-ma ca apoi să își așeze încet capul pe pieptul meu.
-Si mie... Oftez eu sarutandu-i creștetul capului.
-Ce vom face dacă vom fi despărțiți iar? Întreabă ea facandu-mi mici cerculețe pe abdomen, simțind mii de furnicături în acel loc..
-Nu vom fi, nu an de gând să mai acept așa ceva, am să vin după tine pana la capătul pământului... Mormai eu prinzandu-i mâna intramea, împletindu-mi degetele cu ale ei.
-Bine, prefer să am încredere în tine. Oftează ea lăsându-mi un sărut pe abdomen, eu tresărind.
-Te iubesc... Zic eu chicotind, fără să îmi vină nici mie să cred ca am reușit să o spun atât de ușor.
-Și eu... Rade ea ridicandu-si capul si sarutandu-ma.
-Și tu ce? Întreab eu frecandu-mi nasul de obrazul ei.
-Si eu te iubesc idiotule... Îmi șoptește ea la urechile ca apoi să îmi plaseze un mic sărut sub urechie.
-Mă faci idiot? O întreb eu chicotind.
-Da, dar ești idiotul meu... Râde ea ridicandu-se in picioare lăsându-mi cale liberă să îi studiez tot corpul, niciodată nu a fost o persoană prea pudica , ca apoi să plece spre cel mai apropiat dulap.
-Blugi sau fustă? Întreabă ea răzând, știind deja răspunsul.
-Fustă desigur, doar mă sti... Râd eu privind-o pufinid si dandu-si ochii peste cap.
-Normal ca știu, ai da ori ce să îmi vezi toata ziua picioarele. Chicotește ea alegând p fustă neagră, cred ca până la jumătea coapselor, mie îmi convine, o bluză albă cu dungi negre, și o vestă cachi, si de undeva din colțul camerei a luat niște cizme negre până deasupra de genunchii... Își bate cumva joc de mine?
-Serios... O întreb eu bosumflat.
-Foarte.. Râde Tris intrând în baie după ce si-a luat lenjeria și apoi s-a băgat la dus, fiindcă am auzit după câteva minute apa curgând.

-Va continua...