Capitolul 2

10.8K 461 8
                                    


Privea absenta geamul. Intalnirea din acea zi o facu pe Sara sa creada ca nu e o simpla coincidenta. Emily ii observa ingrijorarea asa ca se apropie de ea. Ii puse mana pe umar, iar ea tresari. Isi privi curioasa sora. Intelegea ca ceva nu e bine cu ea. Ii zambi si o intreba:
-Totul e bine?
-Da.
-Te cunosc, ceva s-a intmplat.
-Pai aceasta intalnire mi sa parut destul de stranie.
-Nu cred. Totul a fost normal. Te inseli.
-Posibil.
Emily ii zambi, iar Sara doar ii oferi o privire calda. Desi dorea sa o creada pe Em, toata acea situatie i se parea ciudata. Cand sora sa pleca, ganful ii zbura la Max. Nu i se parea normal modul in care o privea. Brusc telefonul incepu sa-i sune. Numarul era unul necunoscut. Cu sfiala raspunse:
-Alo?
-Hei, Sara, sunt eu, Darren. Tipul cu cafeaua?
-Da, mi-am adus aminte. S-a intamplat ceva?
-Ce ai spune daca am iesi si maine? Toti patru, din nou?
-Chiar nu stiu. Iti voi spune mai tarziu raspunsul. De acord?
-Bine ne auzim.
Acestea fura ultimele cuvinte pe care le spuse Darren, ca mai apoi sa inchida. Acum nu stia ce sa faca. Ar trebui sa se sfatuie cu Emily. Desi sora sa o asigura ca totul fu doar o simpla coincidenta, ea refuza sa creada asta. Ceva tot i se parea ciudat.
Cand privi pe geam observa cum peste oras se lasa noaptea. O noapte cu stele. De mica era fascinata de ele si iubea sa le priveasca.
Ceea ce nu stia, era ca privea aceleasi stele ca si Max. Barbatul statea comod pe balansuarul din spatele casei. Insa gandul ii zbura la fata pentru care facu o obsesie. Isi aducea bine aminte ziua in care o vazu pentru prima oara.
Era o zi insorita. Se pregati de niste alergat. Cand ajunse in parc incepu alergatul. Termina obosit si se aseza pe una din banci. Atunci o vazu. Din prima clipa fu fermecat de zambetul ei atunci cand vorbea cu Emily. Ramase uimit de frumusetea si naturaletea de care dadea dovada. Apoi ii intalni ochii. Niste oceane pline de sinceritate. Se remarca printre atatea fete. Dupa acea zi chipul ii ramase intiparit in minte. Astfel facu un obicei prin a merge in parc si a o vedea. Nici macar el nu sti cum o simpla fata il aduse la asa ceva. Intr-un timp atat de scurt crea o obsesie pentru o fata necunoscuta. Acum ca o cunostea cat de cat putea spune ca are o urma de rautate in ea. Abia astepta o alta intalnire dintre ei. Spera ca Darren sa o fi convins. Asa ca isi suna fratele. Dupa ce afla verdictul dat de fata, spera ca Emily o va convinge sa mearga. Dupa parerea sa Em era o fata destul de draguta. Fu rupt din ganduri cand isi auzi telefonul sunand. Observa numele unui bun prieten. Acesta ii propuse sa mearga la o partida de poker. Un joc de carti l-ar fi putut sustrage de la fata care-i fura inima.

In cazinou atmosfera era incinsa. Bautura curgea, banii zburau, iar lumea era relaxata. Isi vazu prietenul la o masa si i se alatura. Acolo jocul era la inceput. Lua un loc si incepu sa joace. În coltul mesei statea un baiat de maxim optsprezece ani care arunca cu bani. Isi privi prietenul si intreba.
-Cine e el?
-Cris Black. Niciodata nu-si spune numele advarat. Joaca numai poker. Arunca cu bani desi mai mereu pierde.
-Organizeaza-mi o masa. Numai eu si el. Poti?
-Desigur.
In timp ce prietenul sau ii organiza jocul, el reusi sa studieze cu ce are de a face. Cand prietenul sau reveni, el doar il urma. Cand se aseza baiatul il privi superior. Nestiind ca Max are o foarte mare cunostinta in artele jocurilor de noroc. La inceput, lasa copilul sa castige pana mari miza. Baiatul nu avea suma suficienta ca sa continuie. Max dori sa paraseasca masa, insa Cris puse pe masa niste acte. Barbatul le studie si zambi. Nu ar fi crezut ca acel baiat ar pute fi atat de prostut incat sa puna la bataie actele de ioteca ale casei. Zambi si incepu sa joace. Totul incepu sa se incinga. Unii s-au oprit pentru ai privi. Miza era extrem de mare.
Dupa un timp jocul se termina. Max castiga, iar Cris pierdu casa. Baiatul incepu sa injure si sa-l roage pe Max sa i-o dea inapoi. Insa din nefericire pentru el, barbatul nu era dispus sa o faca. Desigur daca nu-i intorcea triplul sumei. Ceea ce era imposibil pentru Cris. Asa ca barbatul lua actele si pleca multumit.
Ajunse acasă se aşeza multumit pe fotoliu. Castigul din acea seara nu era rau.
Sara nu putea dormi. Avea un sentiment ciudat. I se parea ca ceva rau e pe cale sa se intample. Emily o privea nesigura. Era prima oara cind o vefea atat de stresata. Ii atinse bratul, iar fata se intoarse spre ea. Em o privea suspicioasa. Apoi o intreba:
-La ce te gandesti?
- La nimic. Sunt doar obosită.
- Te cunosc prea bine sa întâmplat ceva. Spune-mi.
- Am un sentiment ciudat. Simt că ceva se va întâmpla. Poate e de vina oboseala.
- Stii ceva, hai maine sa iesim, aşa vom avea timp să ne relaxăm.
-Defapt ma sunat Darren, si ne-a propus să ieşim
Imediat cum rosti numele baiatului, fata lui Emily capata o nuanta usor rosiatica. Sara zambi. Stia ca acel baiat ii cazu cu tronc surorii sale.
-Mergem cu ei?
-Desigur.
Raspunsul prompt al fetei ii dadu de inteles ca are dreptate. Asa ca forma numarul lui Darren. Spera ca el sa nu doarma. Dupa cateva secunde ii raspunse.
-Darren, sunt eu Sara, sper ca nu dormi?
- Nu, de fapt chiar iti asteptam telefonul. Deci, ce ati decis?
- Suntem deacord.
-Bine iti voi trimite ora si locul prin mesaj, e bine?
-Da.
-Ma bucur. Salutarile mele catre Em.
Acestea au fost ultimele lui cuvinte inainte sa inchida. Ii transmise lui Emily salutarile, iar un zambet se asternu pe chipul fetei. Isi dadea seama ca el chiar ii cazu cu tronc. De fapt avea dreptate. Darren chiar era frumos, insa Sara nu l-ar putea privi in acel mod. Desi nu ar fi recunoacut, intr-un fel o atragea fratele acestuia. Insa spera ca asta sa fie i atractie trecatoare. Prinsa in ganduri nici nu observa cand adormi.
Ziua urmatoare Sara se trezi cu zambetul pe buze. Nici macar ea nu intelegea ce e cu acea dispozitie. Isi privi telefonul si vazu un mesaj.
"Cafeneaua La belle vie ora 12. Va asteptam."
Fara sa observe, Emily era deasupra ei si citea mesajul. Sara o privi si ii observa fata multumita. Apoi vazu cum se indreapta spre sifonier si scoate diferite haine. Fata incepu sa rada. Nu isi vazu sora atat de absorbita de o intalnire amicala. Insa ii placea sa stie ca lui Emily incepe sa-i placa de cineva. Si dupa parerea ei Darren era o alegere perfecta.
Dupa ce isi vazu sora ca e gata coborâră ambele la parter. Acolo Sara il saluta pe Ian, Olivia si Cris, fratele sau vitreg, care parea abatut si nici nu ii observa gestul. Ian ii zambi, iar Olivia o ignora complet. Pe cand pe Emily o imbratisa. Sara isi dadea seama ca femeia i considera vinovata pentru faptul ca Em nu vorbeste, iar cand o face ii vorbeste numai ei, insa ignoranta si ura pe care i-o purta o faceau sa sufere. Insa suferea in tacere. Dupa ce au luat micul dejun, fetele au plecat. Nici nu au obsetvat cand au ajuns la cafenea. I-au zarit pe cei doi la o masa. S-au asezat si ele. Iar Darren vorbi:
-Ma bucur ca ne-ati acceptat invitatia.
Emily scoase telefonul si tasta rapid: E placerea noastra.
Darren zambi. Emily i se parea o fata extrem de draguta. Ii zambi.
-Nu te-ai gandit niciodata sa vorbesti cu alt cineva inafara de Sara? Nu crezi ca ti-ar face bine sa vorbesti cu cei din jurul tau?
Emily si Sara il priveau uimite. Apoi Emily incepu sa tasteze ceva rapid: Cine ar fi interesat sa vorbeasca cu mine. Nimeni nu ar vrea sa ma asculte.
Max privea si el dintr-o parte toata acea scena si putea sa jure ca ochii fratelui sau sclipeau cand vorbea cu Emily. Aceeasi impresie o avu si Sara despre sora sa. Ambii erau fericiti deoarece cei doi se înţelegeau atât de bine. Max observa cum Sara zambea la vederea celor doi. Brusc fata se ridica si pleca sa vorbeasca la telefon. Asa ca si el o urma neobservat. Cu cat vorbea mai mult cu atat Sara parea mai ingrijorata. Observa cum ravasita dupa acea discutie se indrepta spre masa, asa ca o opri.
-S-a intamplat ceva?
Fata refuza sa-l priveasca, iar atunci el ii ridica fata. Vazu cum lacrimile ii brazdau chipul. Atunci fara sa stea pe ganduri o stranse in brate.

 Atunci fara sa stea pe ganduri o stranse in brate

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Ea avea nevoie de acea imbratisare. Isi ingropa capu in umarul sau si il înconjura cu bratele sale mici. Ea se linisti, iar Max incepu sa-si plimbe linistitor mana pe spatele ei. Sara se simtea bine in bratele lui. Insa isi aduse aminte ceea ce o aduse in acea stare. Se desprinse din imbratisare si ii murmura un multumesc. Apoi pleca sa o ia pe Emily, disparand pe usa cafenelei, lasandui pe cei doi barbati nedumeriti.

SacrificiuUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum