Băiatul din infern

9

                  Inghit in sec. Lacrimile imi curg din ce in ce mai mult  intepandu-mi usor fata .Si daca m-ar intepa mai tare, tot nu as simti durerea.Tot ce as vrea in momentul asta, este sa stau acasa si sa ma uit la desene, nu sa fiu aici si sa plang ca o proasta in zapada , in fata unui necunoscut si sa il implor  sa nu ma ucida cum le-a facut acelor fete si acelei fete care acum zace in zapada sau poate chiar e moarta...poate daca era Davis aici, cu mine, nu mai eram in situatia asta, sa cer indurare si nici nu m-ar fi parasit cum au facut-o ei..."prietenii "mei care si-au salvat pielea neinteresanu-i de mine si de viata mea.Imi trec tot felul de lucruri.Sa fug.Dar daca ar veni dupa mine si m-ar ucide? Poate trece vreo masina.Poate Zoe se intoarce dupa mine.Poate ma ajuta cineva.Daca as fi avut ceva de lemn sau metalic  ,as fi putut sa ii dau in cap cu ea.In zăpadă nu este nimic.Absolut nimic.Sunt ca si moarta.Fara cale de ieșire.Daca cei doi nu se întorc, iar nicio mașină nu va trece pe aici, cu siguranță voi fi moarta.Mi-e frica.Simt durere in tot corpul, din creștetul capului pana la degetul mic de la picior.

─  Te rog, zic din nou. Jur  ...

Imi face semn cu degetul  sa tac.

Simt ca innebunesc de teama.Imi albeste parul in cap de spaima.Mi-e frica.Inima imi bate atat de tare.Tremur .Plang.

Zoe, ce mi-ai facut! La naiba, spun incetisor.De ce mi-ai facut asta?

Imi rotesc ochii in toate partile.Pustietate.Asta imi mai face si semn sa tac.Mi-am semnat sentință la moarte.Ma rog, imi spun din nou rugaciunile.Dumnezeu trebuie sa ma ajute.Toate rugăciunile pe care le stiu, le spun , de vreo doua ori toate.

   Un zgomot  se aude puternic dintr-o data.Ma uit imediat si sunt socata de ce vad.Se aude claxonând.

Masina ,care ce mai avea puton sa dea curba,a intrat direct intr-un copac imens si iese fum in jurul ei , din ea.Mult fum si negru , incat nu poti vedea deloc inainte si miroase atat de rau, mirosul acela de fier ars si de cauciuc ars te sufoca.In cateva clipe se raspandeste.Tusesc, ma ineaca fumul.Tusesc, tusesc din ce in ce mai rau.Imi pun dosul palmei la gura.Stiu ca in acea masina se afla cei doi .Nu ies deloc de acolo.Dupa cateva minute de la asta, ei tot nu ies din acea masina care mai are putin si ia foc.Si chiar stiu ca tot ce au facut a fost sa fuga de langa mine, neinteresandu-i ceea ce mi se intampla si daca as mai iesi vie de acolo, imi vine sa ma duc sa ii scot.Imi imaginez cum cei doi sunt loviti, cel mai probabil , Zoe ar fi cu capul de geam sau cazuta, in timp ce el este cu capul de volan si plin de sange.

Nu ii pot lasa acolo.Nu , nu pot.

  Ma ridic rapid de jos si ma duc la masina din care iese dum.Ma uit in spate si observ ca tipul fara chipa ramas nemiscat si ma priveste incontinuu . Nu face absolut nicio miscare , doar sta si priveste..In cele din urma, aproape ce am ajuns acolo, din masina distrusa ies Zoe si solistul , care se tarasc unul pe celalalt , obositi si abia ce merg.

      Ma uit in urma mea si observ ca acel criminal a disparut , dar nu am habar unde atat de repede.Mai mult ca sigur in pădure.

Ma duc imediat sa o ajut pe Zoe , care pare foarte  lovita.Evitand privirea iubitului ei, chiar daca stiu ca ambii sunt vinovati, o iau de brat pe Zoe , care , in nici cateva secunde, se prabuseste jos, in zapada .Iubitul lui Zoe ma priveste vinovat, ba chiar imi evita si privirea mai mult.El își târăște un picior, încercând sa o tina si pe Zoe după ce o ridicam.
După vreo zece minute, salvarea la care am sunat dupa ce i-am scos pe cei doi, ajunge.Zoe si solistul raman toata noaptea in spital , uramand sa le fac analizele , injecții.iubitul lui Zoe, Kevin , imi mulțumește pentru ajutor spunând ca regret ce mi-a facut.Chiar daca nu pare credibil, nu spun absolut nimic.Dau doar din cap facandu-l sa inteleaga ca este in regula.ediat ce ajung acasa, mama si tata imi tot pun o multime de intrebari, iar cand le răspund, par complet speriați.Mama ma imbratiseaza  strans , mangaindu-ma pe par.Imi spune ca a fost foarte ingrijorata , speriata , si inca este.