-Dar Ema, ca sa nu spui ca suntem nedrepti cu tine, o sa te lasam sa lupti alaturi de dragostea vietii tale. O sa fi sfasiata in fata intregii tale haite , cunoscuta ca si tradatoarea ce si-a parasit oamenii pentru dragostea inamicului. Iar Adam, ma...
Razele soarelui intra prin perdeaua camerei,lucru care ma face sa imi strang ochii si sa ma trezesc. In minte imi apar imagini de seara trecuta,asa ca zambesc usor. Il vad langa mine pe barbatul caruia m-am dedicat trup si suflet. Nu regret nicio clipa minutele pe care le-am petrecut alaturi de el, chiar daca am trecut prin multe greutati pentru a ajunge sa il iubesc.
Are mana inconjurata in jurul taliei mele si capul "ingropat"in parul meu. Nu imi pot imagina o dimineata mai frumoasa decat aceasta. Stau si ma gandesc cate lucruri a facut Adam pentru mine. Cred ca ar fi momentul sa fac si eu ceva pentru el.
Ma dau jos din pat in liniste si ma indrept spre baie pentru a-mi face un dus. Imi iau din dulap lenjerie intima si aceste haine:
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Dupa ce imi termin dusul si ma imbrac cu hainele alese ,ies din camera inchizand usa cu grija.Ma indrept catre bucatarie unde imi fac o cafea cu lapte si il sun pe Matthias pentru a-l intreba cu ce il pot surprinde pe Adam.
E: -Hey, Matthias!
M:- Buna ,Ema ! Cu ce te-as putea ajuta?
E:-Pai vezi tu...as vrea sa il surprind pe Adam si habar n-am cum.
M:-Ai apelat la persoana potrivita! Sa ma gandesc la cateva idei... Deci ii plac mult plimbarile la munte si ...
E:-O, doamne, este perfect. Chiar astazi...la ora 13:00 sa fiti gata. O sa plecam intr-o mini-vacanta la munte pentru cateva zile.
M: -Okay, ne vedem in fata casei noastre .
Inchid apelul si ma uit la ceas. Vad ca este abia ora 9:00, ceea ce inseamna ca am tot timpul sa ma pregatesc. Scot o geanta de umar din dulap si incep sa imi indes in ea haine, machiaje si lucrurile esentiale pentru aceasta excursie.
.
.
.
.
.
.
Suntem deja pe drum catre nu-stiu-unde . Matthias l-a rugat pe Adam sa opreasca masina pentru a intra putin in padure. Am mers aproximativ jumatate de ora si ne tot invarteam in cerc. In acest moment Adam si Matthias se cearta daca sa o luam spre dreapta ori stanga ,iar Jain cauta disperata semnal. Eu ,sincer,nu ma simt prea bine, probabil de la drum.
-Matthias,idiotule, am venit din partea aia ,ceea ce inseamna ca trebuie sa o luam in cealalta parte! spune de aceasta data mai calm iubitul meu.
-Daca eu sunt idiot,tu ce mai esti? intreaba si prietenul sau. Am venit pe langa veverita aia ,spune Matthias aratand catre o veverita dintr-un copac care manca o aluna.
-Omule, in primul rand, cum sa iti iei un astfel de reper? spune iar Adam. In padurea asta sunt cu sutele ! zice dandu-si o palma peste frunte,sarcastic.
-Matthias, spun si eu. Hai sa facem cum zice Adam.
In mod normal as fi ras de ei,dar acum imi este extrem de greata ,iar picioarele imi sunt parca de gelatina.
In cele din urma am plecat ,iar Matthias o tot facea pe suparatul. Mergem de o ora spre nicaieri. Cand ma uit mai bine, realizez ca ne -am invartit intr-un cerc urias. Nervii isi fac aparitia si incep sa ma rastesc la Adam.
-De ce dracu nu am ajuns? Esti patetic...cum sa ne ratacesti asa? intreb tipand.
-Eu sunt patetic? intreaba si Adam nervos.
-Da ,da , tu esti! Cum sa...
-Asculta bine, nu eu sunt cea care m-am dedicat din prima luna unui barbat ,clar? Deci tu esti patetica!
Aceste cuvinte mi-au strapuns inima ca un pumnal. Lacrimile au inceput sa curga siroaie .Intr-un fel, m-a facut curva.
Ma uit spre el cu ochii inlacrimati si vad cum privirea se schimba din negru-intunecat inapoi in caprui.
-Ema...incepe ,apropiindu-se de mine.
-Lasa-ma! tip. O vad pe Jain cum se apropie si ea ,dar fara sa ma gandesc ,simt cum ma transform. Este uimitor.
O iau la fuga printre copaci ,ajungand astfel la un rau ,unde ma opresc pentru o pauza. Ma asez pe iarba si simt cum ma ia ameteala si o alta stare de greata. Ce naiba se intampla? Nu sunt insarcinata deoarece, din cate stiu, am avut grija . Dar ce poate fi altceva?
Aud pasi in spate si simt ca este Adam.
-Ema, chiar nu am vrut sa spun asta .Iubito,crede-ma ,eram doar nervos.
-Stii ca la nervi spunem ceea ce gandim,da? il intreb inca suparata.
-Ema , te rog...
-Chiar credeam ca tii la mine si ca te-ai schimbat intr-un fel !spun in timp ce lacrimile curg. Dar tu mi-ai spus chiar asa,in fata, ca ma crezi c...
-Nu o spune fiindca nu e adevarat. Nu as crede asta despre tine niciodata! Si chiar daca ai fi una, tot te-as iubi , intelegi?
-Adam, taci...
-Nu am termi...
-Adam, asculta!
Se opreste din vorbit si se uita in spate . Fosnetul frunzelor se opreste ,dar cateva umbre inca se vad.
Adam ma ia de mana, tinandu-ma strans.
-Matthias, daca e o gluma proasta ar trebui sa te opresti acum...spun.
Zgomotul nu se mai aude pentru cateva secunde, dar apoi conturul unui lup se pierde printre copaci.
-Cineva stie ce facem, ce vom face si totul despre noi! spune Adam . Si ii va spune lui...
Deci, asta e capitolul. Nu am apucat sa va multumesc pentru 1.4k citiri si pentru locul 5 in Varcolaci, dar iata ca o fac acum. Nu am postat de foarte mult timp pentru ca am simtit nevoia de o pauza de la carte. Oricum azi am facut o luna de cand am pus primul capitol si sunt super fericita ca am ajuns atat de departe.Daca mai aveti idei legate de urmatoarele capitole le astept in comentarii impreuna cu parerile legate de carte. Pupici♥♥♥
