Capitolul 18

1.4K 80 3
                                    

   Adam Pov.

   Suntem singuri , doar cu Matthias si Jain. Daca se gandeste sa atace acum, sigur va castiga si ma va vedea mort , asa cum a vrut intotdeauna... Zayn nu a fost mereu un om atat de rau. Cand eram mic, am crescut alaturi de el ,invatand tot felul de lucruri despre cum sa conduci o haita. Asta pana intr-o zi, cand nu stiu ce s-a intamplat ,dar a devenit alt om. Incepuse sa se poarte urat cu tatal Emei , pana cand ...

       "-Nu meriti sa conduci acesti oameni ,Alexander! Nu meriti sa fii liderul unei haite!

         -Zayn, am avut atat de multa grija de tine... iar tu? 

         -Eu o sa am grija de haita ta dupa ce tu nu vei mai fi!Iar fiica ta ,care inca nu s-a nascut, stii ce va face? Nu o sa se mai casatoreasca cu acel baiat! El nu va permite acest lucru dupa ce va afla ca tu i-ai omorat tatal!

          -Nu l-as omori pe tatal lui Adam pentru nimic in lume! Este prietenul meu...

         -Tu nu! Dar eu as face orice pentru a fi in locul tau!"

      Cuvintele astea mi-au sunat in cap toata viata. Singurii care stiam ca Zayn l-a omorat pe tata eram eu si Alexander. Nu am vrut sa spunem nimanui asta , nici macar Lyanei.

       Las gandurile la o parte si ma indrept spre Ema ,apucand-o strans de maini. 

         -Stiu ca nu m-ai iertat pentru ce am zis, dar acum trebuie sa plecam. Daca ne gaseste , suntem cu totii morti. 

        O luam la fuga printre copaci , cautandu-i disperati pe Jain si Matthias. Intr-un sfarsit ,reusesc sa ii zaresc exact in locul in care i-am lasat.

        -Plecam !spun eu

       -Ne-a vazut! striga si Ema.

       -O sa ii spuna !

       -Va veni dupa noi!

      -Murim! 

        Matthias se uita la noi ca la felul 19 , dupa care incepu sa rada. 

     -Cine naiba vine dupa voi? 

    -Zayn !spun eu.

     -Haita lui! spune Ema. 

    -Delirati amandoi! spune Jain printre rasete. 

    Se opresc ambii din ras in momentul in care se aud fosnete de frunze. Ma uit imprejur si vad cum lupi mari incep sa apara , formand un cerc in jurul nostru.


      Ema Pov. 

     Tremur din toate incheieturile si singurul lucru la care ma gandesc este ca in aceasta seara s-ar putea sa mor. Ne transformam cu totii , dupa care vad un lup de culoare cenusie ca se apropie amenintator de mine. Nu ma las mai prejos, ci ma arunc peste el, incepand sa il trag de blana si si ascultand cu bucurie urletele sale. Vad ca Adam se lupta cu trei lupi ,in timp ce Matthias si Jain ii musca pe restul.  Dintr-o data, ma simt apucata cu o pereche de colti ascutiti de ceafa ,lucru care ma face sa ii dau drumu lupului pe care pusesem ochii. Ma intorc si raman socata de ceea ce vad. O creatura cu ochi rosii si cu blana ruginie, de marime dubla , sare in fata mea, sfasiind intr-o secunda lupul cenusiu. Ma uit inspre Adam si vad ca este ranit pe partea stanga ,iar blana ii sangera. Lupul roscat se apropie de iubitul meu, incepand sa sara peste unul dintre dusmani. 

        Sunt trezita de o muscatura puternica care ma face sa schiaun de durere. Privirea imi cade pe urechea celui care m-a atacat , iar o strafulgerare imi apare in minte.

            Zayn...

       Imi infig si eu coltii in el , tragand cu putere de piele si de blana. Este o lupta agitata si infioratoare, in care, desi marimea este in dezavantaj pentru mine, ura pe care i-o port acestui varcolac ma face sa ma simt de trei ori mai mare. Nu bag in seama ranile care imi sangereaza si labele pe care abia ma mai pot sprijini. Tot ce vreau este sa il omor, sa termin cu el pentru totdeauna. L-a omorat pe tatal lui Adam si cine mai stie pe cine... Nu merita sa mai traiasca.

        Imi desprind pentru o secunda dintii din carnea lui, pentru a respira si pentru a arunca o privire in spate. Cativa lupi fara viata zac intinsi pe jos, iar restul prietenilor mei isi faceau de lucru cu inca doi lupi. 

       Ma dau in spate scotand un marait catre Zayn , care rasufla greu. Pe pamant si  pe iarba picaturile de sange proaspat se scurg din ranile noastre.Nu mai stau pe ganduri si ma arunc asupra lui din nou, de aceasta data prinzandu-l de partea stanga a botului. Acesta incepe sa sa scoata sunete de durere, dar eu nu ma las pana nu simt gustul metalic in gura. Intr-un sfarsit, reuseste sa se elibereze din stransoare si o ia la fuga prin padure.

    Nu stiu ce este in capul meu, dar picioarele ma poarta singure pe uremle lui. Probabil ura si nervii ma duc pe acest drum . Alerg printre copaci pana cand simt ca ceva cade asupra mea. Ma opresc si vad ca sunt prinsa intr-o cusca, iar Zayn sta cu oamenii lui "admirand"prada din capcana. Gratiile din fier stau imprejurul meu, iar ultimul lucru pe care il aud este Adam care imi striga numele.


      Pai...cam acesta este si capitolul... Va rog frumos sa imi lasati parerile in comentarii despre carte si daca aveti idei nu ezitati sa mi le impartasiti .Pupici♥♥♥


Îndrăgostită de AlphaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum