Evelyn

Capitolul 22

    A trecut o lună de la excursie, o lună în care proful și cu mine am fost mai ceva ca șoarecele și pisica. La școală mă făceam că plouă, numai să nu îi văd privirea pătrunzătoare pe mine.

   Ajung acasă după o zi de școală cu multe teste și două ore de detenție. M-a mâncat palmele și am intrat în părul lui Rapunzel. Idioata era la vestiare și vorbea de proful meu, că tare ar vrea să îi sărute buzele rozalii. Off, am ajuns să zic că este proful meu, tare te-ai smintit Evy, dragă.

   Nimeni nu are dreptul, numai eu pot face asta. Să îi gust buzele cărnoase și rozalii. Eu și doar atât.

   Mă roade invidia când le aud vorbind de proful meu.

   Nu prea mă trage inima să intru în casă, dar nu am încotro. Aici este un adevărat haos cu pregătirile de nuntă a fantomei Casper și a cioroiului. Îmi fac curaj și intru în casa populată cu designeri, bucătari și cine nsiba mai stie, că nu mai știu cine intră și iese.

    În casă este zarvă mare, cei cu decorațiuni pregătesc curtea din spate, numai flori peste tot și nu orice floare, numai crini imperiali, te ia durerea de cap de la parfumul lor. Își planifică nunta mai ceva ca divele de pe coperta revistelor mondene.

    Casper și cioroiul sunt la croitor pentru ultimile modificări ale rochiei și costumului. Bunicul este un pachet de nervi, cu toată agitația din casă, cred și eu că fantoma a luat cu asalt toată casa.

   Acum îl obligă să poarte costum și papion, el este contra acestor lucruri. Așa cum sunt și eu cu rochiile.

   Mâine este nunta și o săptămână vom fi liniștiți că vor pleca în luna de miere.
Doamne ajută să trecem cu bine peste acesta problemă.

  Stau pe canapea și mănânc o pungă de chipsuri, când îmi aud numele. Casper mă strigă. Ce naiba, nu era la croitor?

     ―Sofia, unde esti dragă? și vocea îi este una plină de energii negative.

   Asta nici acum nu învățat să nu îmi mai zică Sofia. Și Doamne apară și păzește, cine știe ce idei mai are.

―Sunt în sufragerie, îi răspund.

―Dragă am o surpriză pentru tine, susură ea printre dinți și cu o privirea diabolică.

Asta pune ceva la cale, sunt sigură.

Îmi întinde o cutie pătrată albă legată cu o fundă roșie. Deschid cutia și rămân socată. În ea este o rochie exact ca a papusilor Barbie, roz bombon cu tul și sclipici. În fața are un corset plin de pietricele și fusta cu valoane din tul și sclipici. Cu multe strasuri, o rochie de zici că este din desenele animate cu prințese.

     Beah, urâtă rochie, acum nu cred că  vrea să port prostia asta?

        ―Sofia, scumpo aș fi bucuroasă dacă ai purta rochia asta. Este un cadou de la mine și Duncan! susură ea cu o privire de drac inocent.

     Înghit în sec și mă abțin cu greu să nu îi zic ceva, dar tac din cauza bunicului. Ma amenințat că dacă îi mai fac ceva lui Casper mă v-a trimite să locuiesc la Miranda.

      ―Este frumoasă Casper. murmur printre buze caustic.

      ―Atunci îmi vei face pe plac și o porți mâine la nuntă? eram sigură, mama ei de gură spurcată.

     Ce te-aș strânge de gât nițel și m-aș  înfige în părul ăla al tău.

      ―Desigur, multumesc pentru cadou.