O viață de criminal

Capitolul 2: Cautata

     -Bun, acum, cred ca n-o sa ma mai deranjeze. spun eu incuindu-ma in dulap. Stau de ceva vreme aici si nu stiu ce sa fac.

Cand deodata,  vad telefonul meu S5 printre haine. 

-Aici erai! spuneam eu strangand telefonul cu lacrimi in ochi. Mi-a dat Dumnezeu aceasta zi nemaipomenita sa te vad din nou! Bun. Hai sa cotrobaim .

Si incepusem sa ma joc pe telefon. Cand, deodata, cineva umbla la dulap. Eu, m-am acoperit repede cu hainele de pe umeras lasand o gaura minuscula prin care sa vad cine era, sperand sa nu ma vada cine o fi. Dar pun pariu ca e Jeff.

Cand, ce sa vad? O fata taiata la gura si arsa la ochi. Mda. Nu putea fi altcineva. Vazand el ,,ca nu siunt aici'', a inchis dulapul si a plecat. El credea ca ma ascundeam sub pat care e absolut dezgustator. Acolo, isi ascunde sora mea de 13 ani sutienele. 

Cauta el ce cauta si apuca un sutien rosu cu trandafiri. Mdea. Era vremea sa ascund si eu ceva pe sub pat, nu? 

-Nu e aici. spune el printre dinti. Are noroc.dar de data aceasta isi ascundea zambetul acela inspaimantator.Macar e bine decat sa ii vad fata aceea mutilata.

A doua zi, eram pe drumul spre scoala. Il vad pe Jeff omorand un om. O iau la goana. El ma vede si ma ajunge din urma.

-Lasa-ma! zic eu nervoaza incercand sa ma smucesc din acele maini albe si blestemate.

-O sa ajungi prin colectia mea de mutilati . zise el scotand cutitul. 

-Ba nu! Nu o sa ajung!

-De ce crezi asta? spune el ranjind fioros.

-Pentru ca.... stiu sa ma bat.

In timpul acesta, am scapat din stransoarea lui si i-am tras un pumn peste  fataul lui.Ma indrept cat mai repede spre scoala. Ma intalnesc cu doamnele de serviciu. Una dintre ele imi zice:

-Mai, fetita, de ce alergi prin scoala?

-Nu intelegeti! Eu.... m-ma rog. Lasati-ma in pace!

Si ma indrept cu pasi repezi catre usa de la clasa noastra.