Parfum De Toamnă

18. Invitatul surpriză

Filip

  Scot floricelele gata făcute de la cuptorul cu microunde, cu gândul că va fi liniște și pace. În sfârșit. În seara asta mă voi bucura de câteva ore liniștite, vizionând un film cu fetele. Nu contează genul filmului, doar liniște să fie. Munca asta îmi mănâncă toată bunăstarea și măcar câteva ore să nu am nicio grijă. Pentru mine și o oră de odihnă contează. Când intru cu castronul în living, fetele șușotesc ceva. Nu-mi spune că pun ceva la cale. Nici nu știu la ce să mă aștept din partea lor. Exact așa îmi făceau și surorile mele. Se ascundeau de mine, ca după să se amuze de cum mă adaptez eu la situația neașteptată. Prea bine. Puneți-mă la încercare. Când aud soneria ușii deja mă ia durerea de cap. Au mai chemat pe cineva? Invitatul surpriză. Billy? Mă ofer să mă duc eu să răspund. Las castronul pe măsuța din fața canapelei și cu sute de idee despre cine ar putea fi, mă îndrept spre ușă. Sper să nu fie un băiat. Prefer încă o fată. Dacă e Jack, pun otravă în floricele. Deschid ușa. CE DRACU'?! Nu e doar o persoană, sunt mai multe. Sunt Jack, Daisy, Andra, plus încă doi băieți necunoscuți. Nu știu ce vor, dar n-am chef de ei. Și de ce atâta lume pentru un film? Nu e cinematograf casa Emmei.

  - Îmi pare rău, dar ați greșit locuința, le spun înainte să închid ușa.

  - Filip! Deschide ușa! strigă Emma. Eu și Georgy i-am invitat. Dăm o petrecere.

- Ce faceți voi? Eu de ce nu am fost anunțat?

  Iubita mea refuză să se uite la mine, dar Emma vorbește:

  - Eu am venit cu ideea. De fapt, cu ambele idei. Surpriză! Acum, deschide ușa.

  Mi-am dat seama din prima că au plănuit o petrecere când le-am văzut prietenii, dar, totuși, a meritat să încerc, să nu cred că e adevărat. Trag aer în piept, pentru a-mi păstra calmul, îmi pregătesc zâmbetul fals și deschid iar ușa.

  - Scuzele mele. S-a produs o greșeală. Bine ați venit la petrecere! Văd că ați venit în cupluri.

  - Cupluri? întreabă Daisy derutată.

  - Baieții din spatele vostru...

  - Nu ne cunoaștem, dar în seara asta avem de gând. Ne-am trezit toți în fața ușii, îmi explică Andra.

  Deja simt o migrenă. Mă uit la iubita mea. Ține mâna la gură, ca să ascundă un râset. Nu e amuzant. Dacă îmi spune vreunul dintre ei că ia invitat ea, intru în comă. De fapt, știu cine sunt, fiindcă mi-a povestit chiar ea despre ei. N-ar trebui să-mi fac iluzii, deși o fac.

  - Ralf, barmanul și Julian, prietenul din copilărie și fostul Emmei. Greșesc?

  - Absolut deloc. Tu trebuie să fii Filip, iubitul lui Georgy.

  Julian rânjește spre mine. Dezgustător.

  - Chiar el. Intrați, vă rog.

  Julian, sper să te împiedici de pragul ușii. Ăsta a fost primul băiat care i-a plăcut lui Georgy. Huh! Amuzant. Arată ca un copil de 11 ani cu părul ăsta roșu, vopsit.

  - Tu ești fostul Emmei! Andra, colega ei de bancă, se prezintă, întinzându-i mâna.

  - Aveți timp să vă cunoașteți și înăuntru. Haideți!