Semnul lui

O vrei?

Ronald

Bătaia dintre mine și Aiden a reușit să atragă priviri prin club, însă încerc să ignor, ca să nu îi dau senzația la Meredith că lumea se holbează la ea. Când am văzut-o cum s-a izbit de podea, căzând pe mână, și cum se uita în jur speriată la oamenii ce nu o ajutau, am luat foc. Avea în privire o frică, pe care nu am văzut-o de mult timp în ochii cuiva, și când am văzut că se uită după mine, și nu după el, am știut că încă îi pasă. Nu pot să înțeleg cum în urmă cu câteva minute, o săruta de parcă ar fi fost singura femeie din viața lui, și îi atingea corpul de parcă ar fi prima oară, ca să o lovească după, în fața tuturor. Nu contează ce îmi spune Meredith, că Aiden ,,nu a știut cine îi în spatele lui", asta e doar o scuză, pentru că așa cum eu, lovit la pământ, îi auzeam vocea, așa o auzea și el. A știut cine e în spatele său, la cât este Meredith de firavă, e imposibil să nu îți dai seama că o femeie te atinge, în special după strigătele sale înfricoșate. Am crezut că sunt mort pe dinăuntru, și că nu voi m-ai simți sentiment precum frica sau iubirea pe lumea asta. Credeam că am pus pas sentimentelor, dar când am văzut-o rănită, și speriată pe jos, ceva a luat foc în mine. De parcă cubul de gheață, ce îmi înconjura inima, a fost aruncat pe foc. Am simțit că ard, și nu ușor, ce repede și dureros. Nu am mai simțit de un an de zile, ce am simțit în seara asta. De când a venit, mi-a ruinat tot ce am încercat în acest timp să construiesc. M-a făcut să am slăbiciuni, frici. Și pe cum stăm la masă, pe atât observ că îi se învinețește mâna pe care a căzut. Carter și Cash încearcă să mai facă conversație cu ea, pentru că le-am explicat cât de important este să primesc atât banii de la Dave Cannon, cât și să se simtă ea confortabil. Trebuie să o duc eu acasă, pentru că varianta să meargă singură prin Las Vegas, după ce a fost trântită la pământ de un bărbat, nu este valabilă. Vreau să o supraveghez. Greșeala mea a fost că am lăsat-o vreo secundă cu el. Am crezut că are nevoie de timp singură, aflând că tocmai a fost abuzată, dar problema este, că ea nu știe ce îi s-a întâmplat, și dacă trebuie să o târăsc eu până la Alex acasă, o să o fac cu mare drag.
- Moore, putem să rezolv situația în multe feluri, încât să nu fie nevoie să tindem la pariuri. În seara asta.
- Îți este frică că o să pierzi Cannon? La fel ca și frățiorul tău?
Rânjesc, și mă aplec deasupra mesei, sprijinindu-mă de brațe, ca să îl pot privi pe bătrânul jegos din fața mea, încât să îl intimidez, și să lase aberațiile. Încerce să mă i-a de prost, crezând că dacă fratele său nu a reușit să mă fraierească, poate găsește el o cale. Nu e ziua potrivită, Cannon.
Sunt umplut de sânge pe cămașa ce era albă când am ajuns aici, iar  bărbia pe care nu am avut timp să o șterg, este încă pătată, de la lupta mea cu Aiden. Dacă umblu în oraș îmbrăcat așa, o să se creadă că tocmai am comis o crimă. Nu am doar sângele meu pe cămașă, ce și a lui Aiden. Nu știu în ce stare arată tipul, dar probabil amândoi arătăm la fel de rău. Dacă nu fugea ca și un fraier, înainte să îmi lovească... să o lovească pe Mer, poate puteam să admir priveliștea nasului său. Mi-am desfăcut ultimii nasturi când m-am așezat la masă, din cauza căldurii ce domină clubul, și îmi m-ai întorc privirea la Meredith din când în când, care încearcă să nu se de-a de gol, analizându-mi tatuajele de pe gât, ce coboară în jos, spre piept. Probabil nu înțelege semnificația din spatele lor. Nici nu trebuie să le înțeleagă, pentru că toate au legătură cu ura mea pentru ea. Mi-am acoperit zonele în care ea m-a atins, cu tatuaje ce îmi ascund trecutul. Aproape toate au legătură cu ea. Cel în drept cu mărul lui Adam, înfățișează o floare, ce îmi amintește de Abby, iar spinii de lângă, care îmi înconjoară gâtul după ceafă, reprezintă eșecul promisiunii mele. I-am promis că nu voi rămâne distrus în viață, și vorbeam cu zilele despre cariera mea în medicină. I-am promis ceva ce nu trebuia promis, pentru că nu m-am putut ține de cuvânt. Oasele desenate pe mână îs realizate încât să semene cu cele făcute de Meredith, când mi colora mâinile, ca să mă ajute la reținut informațiile. Când mi le atingea, cu degetele sale subțiri, și îmi colora corpul în toate culorile. Brațele îmi sunt tatuate într-un negru simplu, care reprezintă goliciunea mea. Goliciunea care mi-a lăsat-o ea. Pe piept m-ai am diferite desene ce înfățișează toate minciunile ei. Toate cuvintele false. Săgeți. Șerpi. Soare acoperit de nori. Cranii. Lanțuri. Și cel mai important, semnul de pe spate, care e complet acoperit de un un trandafir ars, ce a rămas doar cu tulpina. Ideea e, că am încercat să uit de o versiune a ei, dar nu de toată. Am vrut să mi-o amintesc ca cineva care mi-a făcut rău, și nu cineva care mi-a arătat iubirea.
- Varianta unu, Moore. Nu te plătesc în bani, dar te pot plăti în alte feluri. Bunuri materiale. Am un apartament în Handerson. E al tău dacă îl vrei.
- Continuă, îi spun, interesat de propunerile sale.
Nu mai am nevoie de o casă, și de aceea alte variante poate îmi surâd mai mult, însă, sunt curios de ce nu vrea să jucăm la pariuri. E un bun jucător, și poate câștiga de la mine, lucruri mult mai mărețe. Cash și Carter, chiar dacă sunt așezați de-o parte și de alta a brunetei, ce e mai îngâmfată față de cum era cu câteva minute în urmă, ascultă interesați de oferta bătrânului.
- Varianta doi, îți dau acțiunile mele de la hotelul din Primm, însă mai sunt doi băieți acolo cu care va trebui să lucrezi.
- Dețin deja un club cu un idiot, nu mai am nevoie de încă doi, spun, privind-o pe Meredith cum se pregătește să mă înfrunte, înainte ca Cash să îi distragă atenția de la discuție.
- Trei, ne jucăm în seara asta, dar dacă pierzi, nu trebuie să îmi dai nici un ban.
Mă încrunt, neînțelegând la ce se referă. Nu am nimic să îi ofer cu excepția banilor, sau a caselor. Și până la urmă, de ce ar refuza un lucru ca ăsta? Îmi face semn din cap spre Meredith, lucru care mă scoate din minți, înainte să îl întreb ce vrea de fapt de la ea, pentru că miile de opțiuni îmi explodează în cap. Mă aplec peste masă, răsturnând un pahar de vin, care nu mai contează pentru cămașa mea, și îl trag de guler cât mai aproape, încât să îl țin atât de strâns, până varianta de a respira, nu mai este valabilă. Îl strâng de cămașă, și îi scuip cuvintele în față, cu controlul de sine la pământ.
- Dacă te gândești la ea, vreodată, în alt mod decât iubita mea, te omor în fața tuturor, fără să mă obosesc. Îmi știi trecutul Cannon, și știi cât de ușor am scăpat basma curată. Nu ar trebui să îmi fie greu nici cu tine.
Cuvintele mi le aude doar el, din fericire pentru mine, pentru că dacă Meredith ar auzi toate astea, nu m-ar lăsa fără să îi ofer o explicație. Și nu pot să îi ofer una, care să nu pară îngrozitoare. Respirația sa se îngreunează, încercând să se de-a în spate, dar pe cum se trage mai mult în spate, pe atât îl strâng mai puternic.
- O vrei? Mârâi.
Își ridică sprâncenele, uitându-se doar la mine, fără să mai încerce contactul vizual cu ea, dar pe mine asta mă scoate din minți. Nu îmi i-a mult până să răstorn totul de pe masă, și să îmi înconjor mâinile în jurul gâtului său. Nu se uită la ea, iar acum încearcă doar să se scoată din strâmtoare. Nu a făcut o alegere bună, să se uite la iubita unui om dublu cât el.
- Uită-te la ea! Strig, provocând-o pe Meredith să se lipească de Cash, încercând să se îndepărteze de canapea. El stă lipit, exact cum am stabilit, și nu se mișcă, blocându-i lui Mer varianta de a se îndepărta de mine sau de ce se întâmplă aici. Cineva trebuie să îl învețe minte pe boșorogul ăsta, cum stă treaba cu clubul meu. Nimeni nu o privește când sunt eu aici. Nu în acel mod. Aiden a fost o scăpare. O pacoste de care m-am scăpat destul de ușor. Dar acum... acum e excepție. Vreau să o privească, ca să își aducă aminte că e prețioasă. E a mea, dar sufletește. Și nimeni nu poate să o privească în alt mod, decât o străină, care va rămâne așa.
- Nu îți mai place să o privești? Râd eu isteric. Privește-o. O mai vrei?
Se zbate sub atingerea mea, dar nu destul încât să fie departe de pericol.
- Nu o mai... spune, dându-mi seama de cuvintele spuse doar uitându-mă la modul în care le pronunță.
- Nu o mai ce? Haide bătrâne, înainte te-ai exprimat foarte clar ce vrei!
- Nu o vreau.
Îi dau drumul, și îi fac semn lui Carter și Cash să se ridice și să îi blocheze ieșirea, înainte să își revină, și să încerce să fugă.
- Varianta unu, îi răspund lui Carter, apucând-o pe Meredith de mâna la care nu este rănită.
O trag după mine, dar nu mi se împotrivește nespus de mult. Nu ca prima oară, în orice caz.
Oamenii își întorc privirile, dar nu mai sunt sigur dacă de la pata de vin, de pe cămașa albă, sângele de pe material, sau dacă de la sângele de pe bărbie. Încerc să grăbesc pașii, ca să nu atrag mai multă atenție decât am atras deja, și ies cu Meredith pe ușă, apropiindu-ne de motocicleta din fața clubului.