CountryHumans:România și Moldova O comedie continuă

Da, Se Poate Rezolva!

România se grăbii în a găsi-o pe Ungaria și să se ia la ceartă cu ea. Ungaria era în biroul Austriei, ușa era deschisă și discutau diverse. România se grăbi să o găsească pe Ungaria, așa că în prima fază nu a văzut-o când a trecut pe lângă birou. Belgia grăbindu-se în urma lui, se opri să-și prindă sufletul fix în fața ușii, gâfâind. Ungaria și Austria s-au întors să se uite la el, ridicând o sprânceană. Belgia și-a mutat privirea o secunda în direcția lor înainte să pornească, dar odată ce a făcut foi pași în față, a realizat pe cine a văzut. A făcut cei doi pași înapoi, e uită la ei și a inspirat scurt și surprins înainte să îl caute pe România cu privirea pe hol, el fiind cu mult în față.
-R-România! România..!
-CE?! a strigat el irațional de nervos.
-Aici!
-Ce e acolo?!
-Ei!!
-Ei cine?!
-Uh uh.. Cei cu care trebuie să vorbești..! arătând cu degetul către birou și fiind așa agitat de starea României, încât le-a uitat numele celor două țări.

Austria și Ungaria doar se uitară unul la altul confuz. România se gândi la spusele Belgiei și fugi către birou de parcă nu voia să ajungă în birou, dar să îl tăvălească pe Belgia. Belgia speriat, strigă scurt și agitat, dânduse din drumul României într-un stil neîndemânatic. România dorind să pună mâna pe ușă odată ce ar fi ajuns la ea și să se împingă înăuntru cu mâna, în schimb punând mâna pe ușa deschisă în exteriorul biroului, ușa se duce până în perete și el ajunsese pe jos, lovind podeaua cu genunchiul apoi cu fața pe urmă cu restul corpului. Cei doi tresar și fac un pas înapoi sau închid ochii când îl văzu cum picase. Belgia icni și a îngenunchiat lângă el, ajutându-l să stea în genunchi.
-România..! Ești okay..?! Ai luat o trântă zdravănă..
România a scos un geamăt îndurerat și își ținea ochii strâns închiși, sânge curgându-i din nas pe buză în jos. Ungaria a tras cu ochiul să vadă ce se întâmplă, dar atunci România sări în sus, făcând-o să tresară și să țipe scurt pe moment. România avea o privire de speriat, uitându-se urât ca o fiară la Ungaria, concentrat să vorbească cu ea prima. Austria văzând privirea României, făcu niște ochi mari și se dădu în spate ușor pe scaunul lui de birou, fără să-și ia ochii de pe el.
Ungaria părea speriată și făcu doi pasi înapoi, dar a dat de birou. A înghițit în sec și a prins biroul de margine.
-C-ce ai..?! De ce te uiți așa la mine..?
-Tu.. Tu.. NU POȚI O DATĂ SĂ FACI CEVA CE SĂ FIE ÎN AVANTAJUL MEU SAU AL ALTORA?!
-Huh..?! Ce?! Ce tot vorbești?! prinzând curaj, a făcut un pas în față și se încruntă.
-NESIMȚIT-O! își întoarse privirea la Austria. ȘI ȘI TU!
-Eu?!.. Sar eu ce am făcut?!
-MAI BINE ZIS CE NU AȚI FĂCUT!
-Asta e prea de tot! ROMÂNIA! Nu mai țipa și doar spune-ne care e treaba! trânti Ungaria nervoasă niște foi pe birou.
-Voi doi.. MĂGARILOR, nu ați semnat petiția aia!

Ungaria s-a uitat la el încruntată iar Austria s-a uitat pierdut.
-Pof... POFTIM?! ȚIE PARCĂ NU-ȚI MAI PĂSA! De ce naiba ar conta?!
-E vorba de bun simț! Și uh.. Principi! Presupun că asta dovedește că nu aveți bun simț!
-Te auzi? Ești ca un copil!
Austria protestă și se ridică.
-Stai așa.. "aveți"? Adică eu și Ungaria, nu? Nu mă băga în oală cu ea!
-Ce?! De ce să nu te bage?!
-Ești deja în prea multe rahaturi politice, nu vreau să fiu băgat în ele! Și îmi ajunge să știu că mulți sunt nervoși că am refuzat să intre ăsta în Schengen!
România își arătă colții nervoși.
-"ĂSTA"?! "ĂSTA"?!! îl prinse de gâtul bluzei și rânji nervos la el. CUM ÎNDRĂZNEȘTI?! CHIAR AȘA DE RĂU MA VEZI TU SCORPIE?!

Belgia se uită panicat, neștiind cum să domolească situația. Ungaria speriată, ia o carte și i-o dă de capul României rău de tot, făcându-l să-și piardă echilibrul.
-MANIACULE! DE ASTA NU SEMNA PROSTIA AIA DE PETIȚIE!!
România a căzut în genunchi și se rezămă pe palme, sângele din nas picurând pe covorul care acoperea toată podeaua biroului.
Cineva de pe hol aude zarva și calm intră în birou, cu vreo câteva dosare în mână. Când vede tot scenariul din fața lui, făcu o față stresată.
-Ce Doamne iartă-mă se întâmplă aici..? zise Germania prinzând cadrul ușii.
Ungaria și Austria se chinuiam să explice, vorbind unul peste altul, în timp ce Belgia se asigură că România e în regulă. Era amețit, gâfâia ușor și sângele din nas îi era mânjit acum și pe bluza și pe mână. Timp de câteva secunde, în care Germania îi lăsă pe cei doi să încerce să îi explice, Germania a analizat starea României și s- a uitat la cei doi și i-a întrerupt brusc.
-Ce a pățit..?! De ce îi curge sânge din nas??
-D-dacă e prost și pică..! Nu e vina noastră! agitația Ungariei și expresia îngrijorată a Austriei dădeau senzația ca ei ar fi fost de vină.
Nervos, Germania le zice clar, răspicat și rece.
-Nu îmi pasă ce mai aveți de zis acum! După cum arată, sunteți vinovați. Vinovăți de violență, să zic așa.
Cei doi stresați de credeau că își pierd aerul, Austria se chinuie și cu un zâmbet forțat de stres, zice:
-Germania..! Frate.. Vărule..
Germania se încruntă.
-Sunt sigur că put discuta despre asta sau să rezolvăm totul cumva! i-a spus Austria, făcându-i cu ochiul.
-Încerci să mă mituiești..?
-NU, NU, NU, NU! Aș face eu așa ceva..?! Eu doar zic că.. Putem să facem totul să lucreze în favorul nostru..
Germania apoi zâmbește.
-De acord.
Plin de bucurie, Austria zâmbește și dă să meargă spre scaunul lui.
-Mă bucur să aud ast-.. dar Germania îl prinde de braț.
-Dar..
-Dar..? își întoarse capul.
-Semnează petiția. Și tu, și Ungaria.
Amândoi au făcut o față ofensată, Ungaria era gata să îi zică vreo două, dar Austria a oprit-o.
-Bi-bineînțeles..! Nu-i așa Ungaria..? zise el pe un ton care o forță să fie de acord, deși penrye câteva secunde, ea rămâne mută, înjurându-l în gând pe Austria, ca mai apoi să dea din cap "da".

România rânji subtil și mândru în momentul în care îi vedea cum cei doi semnau cu dezgust petiția. Belgia nu a spus nimic, pe de o parte că îi era prea frică și de pe alta, ca nu știa cum sa se exprime. După ce au semnat, Belgia și Germania l-au luat pe România și au ieșit din birou, în timp ce cei doi se certau rău în birou. Germania îl întrebă.
-De ce zâmbești?
-Mă simt câștigat..
-Da?
-Da..!
-Foarte bine.. Vezi că data viitoare poate nu reușesc să te scot ca și acum..
România a dat din cap și pe urmă a realizat ce a spus.
-Poftim?! Știai?!
-Nu sunt deloc prost.. Pot face pe prostul.
Belgia ascultă totul, cu gura ușor căscată de mirare și șoc de la tot ce s-a întâmplat.
-Mai e unul pe listă, România..
-Știu, știu..
-Cu cei doi poate ai avut noroc, dar poate el va fi mai greu de înduplecat.
-Abia aștept..! zise România, dându-și ochii peste cap. Sunt plin de extaz.. zise el, pe un ton monoton.

-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-

Salut dragi citirori! Scriitoare aici!
De acuma voi posta în fiecare săptămână, aproximativ de vineri până duminica! Dacă nu voi reuși, dați vina pe vreun profesor de al meu sau pe sleep schedule-ul meu. Îmi pare rău că nu am postat de o lună și, acuma voi încerca să fiu mai constantă cu postările! Pupici!!