Prințesa Mafiei 1

Capitolul 17

Francesca P.o.v

Oh..ce zi frumoasa! Soarele imi dezmiarda corpul ud de la apa din piscina. Eu stau pe un sezlong cu un pahar de suc in mana, cu ochelari de soare la ochi si cu Camila asezata pe sezlongul alaturat.

Astazi...astazi este o zi importanta. Mama si tata se intorc din vacanta lor, iar diseara dam o petrecere.

-Si..ce te-ai gandit sa faci astazi inafara de asta!? spune Camila.

-Aa..nimic? o intreb eu.

-Cum adica nimic?

-Nimic! spun eu.

-Tu faci misto de mine sau chiar ai uitat? ma intreaba aceasta incruntata.

-Ce ar fi trebuit sa tin minte?

-Francesca, azi este ziua ta! spune si mie imi pica fata.

Ea doar imi priveste reactia. Eu kmi revin imediat din soc si imi reglez vocea.

-Este doar un alt detaliu nesemnificativ din viata mea! spun si imi asez mai bine ochelarii.

-Un detaliu nesemnificativ?

-Da! spun eu.

-Ziua de nastere este o zi importanta.

-A mea, nu! spun si imi incep sa ma joc cu mainile.

-Cum adica?

-Azi  este doar ziua mea de nastere ci mai este si ziua in care se implinesc 7 ani de la moartea lui Iris! spun si sar in piscina.

Da, azi se fac 7 ani de la surorii mele mai mici, 7 ani de la decaderea mea si 7 ani de agonie pura. Daca eram mai atenta o puteam salva! Avea toata viata inainte. De ce ea si nu eu? Ce a facut sa merite asta? Imi pun aceste intrebari aproape tot timpul si niciodata nu-mi gasesc raspunsurile. Acum putea avea 20 de ani, anul doi la facultate, probabil de medicina, nerei i-a placut sa bandajeze, sa ajute animalele ranite pe care le gasea si la scoala ajuta asistenta scolii. Era foarte activa si plina de viata, doar ca viata nu a fost de acord cu prezenta ei.

*********

Dupa alte ore state la piscina, am plecat la mall pentru a-mi cumpara rochia pentru petrecerea de diseara. Tocmai ce am terminat o conversatie cu tampitul de fratimiu. Angelo, scumpul, dragul meu frate, se aliaza in seara asta cu familia mea. Cum poate face asta? Cum imi poate face asta? Cum poate Danilo face asa? Oh..evidenta Francesca! Ca sa te enerveze si sa-ti faca viata un calvar.

Ies din sirul gandirii mele cand zaresc o rochie neagra de la brau in jos si cu auriu de la brau in sus. Este frumoasa si imi place asa ca o probez si se pare ca imi vine, plus ca imi sta bibe, bonus! O cumpar si plec spre apartamentul lui Leo. Nu stiu de ce nu-i spun "acasa", probabil ca nu ma simt acasa langa el.

Mama m-a invatat ca "acasa" inseamna locul unde te intorci mereu si locul unde te asteapta mereu persoanele pe care le iubesti si te iubesc. Eu nu-l iubesc pe Leo. Am incercat, chiar am incercat sa tin la distanta aceste sentimente fata de Danilo si sa le amplific pe cele fata de Leo, dar se pare ca inima nu este in relatii bune cu creierul.

Iuburea cu forta nu se poate. Asta simt ca face Leo, ca ma forteaza, dar nu e vina lui. Ma fortez mai mult singura! Se pare ca nu-i poti dicta inimii! Atat de rau este! Sentimentele pentru Danilo cresc pe zi ce trece si nu-l vad si atunci cand il am aproape sunt atat de nervoasa si fara stare incat nici nu stiu ce sa fac. Danilo este barbatul ce-mi pune capac, desi nu as fi putut sa recunosc asta niciodata, acum o fac!

Intr-un final ajung la apartament. Descui usa si constat ca Leo nu este. Probabil este cu Angelo, fac ultimele retusuri pentru blestemata aia de intelegere. Observ pe masa din bucatarie niste flori intr-o vaza, au si un biletel de la Leo.

"La multi ani, iubito!!! Te iubesc mult si stiu ca azi este o zi ciudata pentru tine, dar sa stii ca sunt alaturi de tine! Ne vedem diseara direct la casa parintilor tai! Mai in colo vei primii si cadoul!
                                              - Leo"

Asa deci! O sa merg cu masina mea! Oricum! Mai sunt doua ore pana la petrecere si eu incep sa ma pregatesc. Mi-am facut si un dus asa ca imi usuc parul imi iau halatul pe mine si ies din baie. Imi iau lenjeria intima de culoare neagra si apoi imi iau rochia pe mine si ma asez la masuta de machiaje. Imi dau cu putin negru si auriu, rimel si tus plus ruj nude. Parul mi-l ondulez facand bucle lejere.

Privesc ceasul si constat ca este ora! Imi iau geanta si am plecat. Urc in masina mea si dusa am fost. Cum ajung in fata casei mele constat ca este full. Ies din masina incuind-o apii indreptandu-ma spre usa principala. Trag aer in piept si apoi il expur.

Este doar ziua mea de nastere. Nimic nu se poate intampla! Nimic rau! Totul va fi bine! Cand il voi vedea pe Danilo nu ma voi enerva, voi fi calma si draguta cu toata lumea. O sa plec devreme, doar e ziua mea, fac ce vreau. Mai inspir o data apoi expir si strang din pumni.

Doamne da-mi rabdare!

**********

Gata capitolul! Este tarziu, dar imi cer scuze de intarziere! Sper ca ma puteti ierta. Va fi mai mare data viitoare.

Roxx ☺