Capitolul 22

9.2K 533 6
                                    

Dupa 2 luni



Francesca P.o.v

Capul imi zvagneste, mainile imi tremura, iar ochii lasa sa cada alte lacrimi. Numai asta am facut de atunci si pana acum. Viata mea s-a naruit cu totul in doar cateva minute, iar eu nu am putut face nimic.

Sunt la cimitir in fata mormintelor celor mai importante din viata mea, toti la rand aliniati dupa moartea fiecaruia, Iris, tata, mama si... Leo. Mi-au luat tot, familia, logotnicul, puterea fizica si psihica, si ultima farama de speranta. Imi amintesc totul, imi amintesc fiecare minut care mi-a adus distrugerea. Simt cum si ultima particica din inima mea se farama cand ma gandesc ca este doar vina mea si a pacatelor mele. Francesca pacatoasa! Din cauza a ceea ce am facut in trecut, totul s-a rasfrans asupra lor. Ma simt cel mai mizerabil om din lume.

Flashback

O durere ingruzitoare imi cuprinde abdomenul atunci cand am deschis ochii. Privesc in stanga si-n dreapta si observ ca sunt pe un pat alb intr-o incapere de aceeasi culoare, totul mirosind a medicamente. Incerc sa ma ridic in fund dar scancesc cand durerea din abdomen este inca prezenta. Respir greoi datorita amintirilor ce se deruleaza in capul meu. Angelo, Leo, Camila, Danilo! Unde sunt?

-Oh, v-ati trezit! aud o voce de femeie venind din spre usa.

Imi intorc privirea spre ea si dau de corpul unei femei imbracate intr-o uniforma alba de asistenta. Ii privesc ochii caprui si vad caldura. Eu imi reglez vocea si spun:

-Unde ma aflu? intrebarea a sunat mai mult a soapta deoarece gatul imi este foarte uscat.

-Sunteti la spital! Ati sosit aici cu doua gloante in abdomen! spune femeia si se apropie de mine cu un pahar cu apa.

Eu iau paharul si ii zambesc slab in semn de multumire. Beau din apa ce acum imi aluneca pe esofag. Termin pahjarul si il inmanez femeii.

-Doi domni si o femeie gravida sunt pe hol. Spun ca sunt din familia dumneavoastra, vreti sa ii chem? intreaba asistenta.

-Da, dar mi intai vreau sa stiu daca au mai ajuns raniti odata cu mine! imi spune ea.

-Da, au ajuns foarte multi! Majoritatea erau barbati! spune femeia si deschide usa iesind din incapere.

Ce s-a intamplat? Nu-mi amintesc decat ca i-am vazut pe mama si tata cazuti langa Sergio si eu am rabufnit mergand la el. L-am imobilizat, dupa din cauza neatentiei m-a imobilizat si el pe mine, iar dupa asta, doar zgomotul unor focuri de arma si apoi negru. Usa camerei se dechide si pe ea intra Angelo, Camila si Danilo. Unde este Leo?

-Francesca! aud vocea fericita a Camilei si apoi aceasta imi sare de gat eu scancind din cauza durerii.

Dupa ce isi cere scuze, se indeparteaza de mine si apoi il privesc pe Angelo si Danilo care erau foarte obositi, cu ochii rosii si cu cearcane.

-Ce s-a intamplat Angelo? Unde e Leo? il intreb eu cu lacrimi in ochi.

-Francesca ce trebuie tu sa faci acum este sa te odihnesti, nu sa te gandesti la alte lucruri, esti aici de trei zile si...

-Angelo vreau sa stiu ce se intamopla! ii spun fratelui meu indurerata si lui ii apar niste lacrimi pe fata.

-Toti sunt morti! spune si lasa o lacrima sa cada.

-Te rog spune-mi ca nu-i adevarat! spun si las lacrimile sa-mi invadeze fata in timp ce dau din cap in semn negativ.

-Dupa ce ai fost impuscata am reusit sa scapam. Danilo te-a luat si te-a adus la spital in timp ce eu incercam sa-l prind pe Sergio. A scapat dupa ce te-a impuscat. zice el si mie imi cad mai multe lacrimi.

-Leo! Spune-mi te rog ca el este bine! spun si el doar tace.

Nu! Nu si el, Iris, mama, tata, dar nu el.

-Imi pare rau, Francesca! spune fratele meu si eu incep sa plang in hohote.

EndFlashback

Ziua aia a fost cea mai urata zi din viata mea, dar oarecum am putut trece peste. Danilo a fost aici si inca mai este, pentru a ma consola si incuraja. Se vede ca ii pare si lui rau de Leo, chiar daca nu l-a avut la suflet. In astea doua luni nu s-a dezlipit de mine, a mers unde megeam si eu, ar fi venit cu mine daca nu avea niste treaba cu Angelo.

-Domnisoara Marino, cred ca ar trebui samerem! spune vocea soferului meu, Fabiano.

-Pai sa mergem! murmur eu si ma ridic din genunchi lunadu-l de brat pe barbatul masiv.

Intram in Audi-ul negru parcat in fata cimitirului, iar Fabian porneste motorul, eu punandu-mi capul pe geamul usii.

Acum imi amintesc ultimele cuvinte ale lui Sergio inainte sa ma impuste "Scuze, Danilo, schimbare de planuri!", iar apoi negrul ce ma acaparase atunci, imi reapare in fata ochilor. Scutur din cap si revin la realitate. Ce treaba avea Danilo cu Sergio? Se pare ca nu a fost asa de sincer cum a spus ca este in acea zi la spital.

Flashback

Ma ridic in fund pentru a ma intinde dupa paharul de apa si chiar atunci intra Danilo pe usa.

-Stai sa te ajut! spune el slab si vine repede si imi da paharul de apa.

Eu beau sin pahar si acesta spune:

-Mai bine? intreaba acesta si eu dau doar din cap. Uite Francesca, am venit sa vorbim! spune el.

-Despre ce? il intreb eu in timp ce ma intind la loc in pat.

-Despre ce s-a intamplat atunci, trebuie sa fiu sincer cu tine! Am vrut sa te rapesc in ziua aia! zice si eu imi maresc ochii. Nu am vrut sa te las sa te mariti cu Leo, dar chiar atunci sunetele de arma s-au auzit, ir Leo si Angelo m-au trimis dupa tine. Era ocazia perfecta, dar am vazut cat de ingrijorata erai asa ca te-am lasat sa mergi. Nu am vrut niciodata sa se intample asta. Leo este mort si eu ma simt ca si cum as fi vinovat. Stiu ca nu este momentul acum, dar eu.. Francesca inca te iubesc si nu te pot uita! spune el si eu raman muta. Am incercat sa te las, sa-ti uit corpul pe care mi l-ai darui in seara de ziua ta, dar nu am putut! De aceea nu am intervenit intre tine si Leo pana la nunta, pentru ca incercam sa te uit, dar pe moment m-am decis sa imi ascuit inima! Iar acum, chiar si dupa aceasta tragedie, stiu ca nu vei vrea sa ma accepti, dar eu sunt aici! spune si vine spre mine rapid cuprinzandu-ma intr-un sarut pasional.

EndFlashback

Ii raspunsesem la sarut, dar apoi i-am spus sa-mi dea timp. Acum ca mi-am amintit vorbele lui Sergio sunt sigura ca ceva a fost putred la mijloc si toata harababura din presupusa mea zi de casatorie nu a fost o intamplare.

Sa vedem ce imi ascunzi, Danilo!



********

He, he! Gata capitolul! Astep pareri desptre el!

#1Decembrie

La multi ani, romani! La multi ani, Romania!

Roxx



Prințesa Mafiei 1Where stories live. Discover now