Buchet de amintiri

2.Fratele meu se însoară

2.Fratele meu se însoară

Picuri calzi de apă cad în ploaie pe pielea mea. Mă relaxez puțin. Azi am avut o zi al naibii de grea. La locul de muncă șeful mi-a întins nervii la maximum și m-a plimbat d-ici dincolo toată ziua.

-Anais, fă aia! Anais, adu-mi aia.

-Anais, uită-te peste acel dosar.

-Domnișoară Manolescu, vreți să vă grăbiți puţin? Mă așteaptă nevasta acasă cu masa pusă.

De parcă mă doare pe mine în pix că îl așteaptă nevasta acasă cu masa pusă. Și pe mine mă aștepta Pufulete flămând la ușă miorlăind, dar nu mă plângeam. Off! Și de parcă asta nu ar fi fost suficient am rămas blocată în traficul infernal, a trebuit să stau aproape o jumătate de oră la casa de marcat să plătesc o conservă cu mâncare pentru pisici și un pachet de gume. Se putea mai rău de atât? Da! Se putea! Mai ales când ai un frate cu care vorbești non-stop prin mesaje, dar care uită să te anunţe că are de gând în seara asta să își ceară iubita de soţie în mod oficial de față cu toată familia.

Nu tu rochie nouă! Nu tu pantofi noi! Nu tu chef! Extraordinar! Va fi o seară minunată!

Plină de frustrări opresc apa ce a început să se răcească și apuc prosopul de pe suport. Îl înfășor în jurul trupului și ies din cabina de duș. Îmi șterg pielea și îmbrac lenjeria de dantelă roșie. Peste îmi iau halatul de baie și îmi usuc părul cu feonul cât mai repede cu putință.

-Oare cât timp mai am să mă pregătesc?

Opresc aparatul gălăgios și scot capul pe ușă să privesc ceasul ce atârnă pe peretele din hol. Este 18:48. Mai am o oră și câteva minute să mă îmbrac, să mă machiez și să ajung. Care e problema oamenilor cu ora opt? De ce toate întâlnirile au loc la opt? De ce toate petrecerile de nuntă încep la ora opt? De ce programul de lucru sau școala încep la opt? Oh! Cred că o iau razna cu un șef ca ăsta în preajma mea. Ar fi bine să îmi schimb locul de muncă curând altfel ori devin vreo filozoafă, ori ajung la un sanatoriu.

Conectez la curent alt aparat și anume ondulatorul. Trebuie să se înfierbânte bine dacă vreau să îmi iasă ceva. Între timp îmi permite să îmi îndepărtez firele de păr nedorite de pe picioare și mâini. Ah! Doare!

După ce am de furcă cu părul meu atât de moale care nu vrea să se aranjeze sub nicio formă, reușesc să îmi fac niște bucle și îmi aplic o cremă pe faţă. Îmi dau cu fond de ten, un fard de pleoape în nuanțe de maro, creion și rimel. Nelipsitul ruj roșu asortat cu rochia de aceeași culoare, îmi imbracă buzele. Rochia e mulată pe corp, lungă și lasă la vedere un picior dezgolit. Îmi încalţ pantofii negrii cu tocuri kilometrice, îmi iau cluch-ul, telefonul și cheile. Verific dacă Pufulete are mâncare și apă. Totul e în regulă. Acum pot pleca.

Îmi iau pardesiul pe umeri și încui ușa. Iau liftul până la parter. Mă împing cu forța în ușa grea de la intrare și ies în aerul rece de afară. Îmi caut cu privirea mașina în locul unde am lăsat-o. Frumusețea mea roșie pe patru roţi, un Audi Q7 mă așteaptă fiind pregătit de o cursă pe străzile orașului. Am nevoie de puţină viteză ca să mă relaxez. Ziua asta nu a fost deloc bună și presimt că nu se va schimba de acum.

Îmi verific ceasul de la încheietură. Este 19:45. Ar fi trebuit să ajung deja. Fratele meu e obsedat de punctualitate. Ehh! Nu strică să îl enervez un pic. Nu e vina mea că eu am fost anunțată ultima. Merită să îi dau palpitații și să creadă că nu mai vin.

Îmi așez oglinzile, scaunul și îmi pun centura. Am o mică problemă - nu pot sta pe scaunele din faţă fără centură. Mă simt dezgolită. E amuzant și ciudat, dar nu m-am considerat niciodată normală. Bag cheia în contact și pornesc mașina. Aud sunetul motorului cum toarce sub mine. Bag în marșalier și ies din parcare. Bag în viteză întâi și pornesc la drum. Între timp pornesc radioul și îmi dau drumul la propriul playlist. Măresc volumul și odată cu el și viteza. Știu că dacă Teo m-ar vedea acum probabil că mi-ar lua cheile mașinii, dar ce nu știe nu îl poate supără sau enerva.