Buchet de amintiri

9.Prima zi de vacanță

9.Prima zi de vacanță

-Bine aţi venit în Sibiu, domnișoară Manolescu! Ni s-a comunicat că trebuia să ajungeți ieri.

-Bună ziua și bine v-am găsit. Ar fi trebuit, dar am avut o mică problemă de sănătate. Sper că nu este nicio problemă.

-Sper că acum sunteți bine. Și bineînțeles că nu este nicio problemă. Camera dumneavoastră este pregătită. Voi chema pe cineva să vă ajute cu bagajele.

-Mulțumesc! Voi aștepta aici.

Acum câteva minute am ajuns în orașul pe care îmi doream să îl vizitez de pe vremea când fratele meu era la Academie. Am fost îndrăgostită de frumusețile locului prezentate în imagini și, deși, am fost de nenumărate ori prin zonă nu m-am putut bucura cu totul de ele. Mereu am fost pe fugă sau doar în trecere. Acum voi avea timp berechet pentru a face tot ce îmi doresc și să vizitez tot ceea ce mi-am propus.

La intrarea în hotelul în care mi s-a făcut rezervare am fost întâmpinată de un bărbat frumos și foarte bine îmbrăcat, cu părul negru ca taciunele, pielea creolă și ochii albaștri. Nu are mai mult de 35 de ani, dar nici de aceștia nu sunt sigură. Mi-am clătit puțin ochii cu imaginea corpului său lucrat acoperit de costumul albastru și o cămașă impecabil de albă. După modul în care dă ordine este șeful sau mâna sa dreaptă.

M-am așezat pe canapeaua de la recepție așteptând ca ajutorul promis să ajungă. Între timp îmi deschid tableta și mă conectez la wi-fi-ul hotelului. Dau un search pe google și caut câteva lucruri despre ce aș putea vizita în seara asta. Îmi fac o listă cu obiectivele de vizitat și scriu lângă ele adresa sau indicații după care să mă orientez. După ce termin îmi verific e-mailul constatând că am mai mult de douăzeci de la fratele meu. Nu le mai citesc pentru că știu deja ce scrie. Cu siguranță mă amenință că mă închide în cameră și nu îmi mai dă drumul până la adânci bătrâneți, că mă tunde cheală sau că mă bate de-mi sună apa în cap. Oricum știu că asta nu se va întâmpla și că numai gura e de el. Derulez pagina și observ că am o adresă nouă de la care am primit mesaj pe e-mailul personal. Nu îmi ia mult timp să-mi dau seama cine e căci numele face parte din adresă.

From: Lucian Perigan
To:Anais M. Manolescu

"Când te voi găsi îți voi tăbăci în bătaie fundul ăla obraznic! Ce a fost în capul tău să pleci la drum la o zi după ce ai leșinat din cauza epuizării ? și fără telefon...serios? Foarte matur... Dacă ţi se întâmplă ceva?!?!?!

P. S. FII CU OCHII IN PATRU! VIN DUPĂ TINE ȘI CÂND TE GĂSESC VA FI VAI DE TINE!!!!!"

Ha! Ha! Ha! Ce-am mai râs! Să văd eu cum mă găsești de odată ce nu am nici telefonul la mine? Majuscule? Cine e imatur acum?

Găsesc și un răspuns la mesajul trimis către George când am luat o pauză de cafea. Îmi zice că mama lui se simte mult mai bine și va veni și el zilele astea în Sibiu. Perfect! Am cu cine să îmi fac de cap, iar vacanța asta să o fac de neuitat.

Mă deconectez după ce îi răspund iubitului meu lăsându-i și numărul de telefon de la hotel unde mă poate găsi, dat fiind faptul că nu mi-am luat mobilul cu mine. Între timp a ajuns și cărăușul meu.

-Bună ziua, doamnă Manolescu! Mă salută el în sictir.

Pare foarte prost dispus și fără chef de viață. Nu se poate așa ceva. Emană sictir prin toți porii, iar eu nu pot accepta așa ceva. Când lucrezi cu oamenii îți lași frustrările aruncate în dulap alături de toate problemele.