Lost On You

Capitolul 4.

-Naeun! Vino aici! Acum!
Ii aud glasul rigid inca o data. Un fior imi strabate tot corpul. Ma ridic de pe parchetul negru si ma indrept spre locul unde el era. Ma apropii de el si il vad stand in fata chiuvetei cu spatele catre mine.
-Ce e?
-Ai venit! Credeam ca esti suparata pentru mai devreme... imi pare rau.
Ii pare rau? Era gata sa ma omoare! Ii pare rau? Incercam sa ma abtin sa nu ma duc la el sa il sugrum si eu cum a facut-o el.
-Mda....de ce m-ai chemat?
-Imi dai te rog prosopul din baie ca sa imi sterg mainile?
-Nu puteai sa il iei si singur?
-Naeun, am spalat vasele si nu puteam sa ma duc cu mainile ude pana acolo. Udam jumatate de apartament doar pentru un prosop?
-Ia!spun rece si ii intind prosopul galben si pufos. Il apuca si se sterge pe maini.
-Chiar imi pare rau... nu stiu ce a fost cu mine...
-Lasa... sper sa nu se mai repete... altfel... voi pleca...
-Nu! Nu se va mai intampla. Imi pare sincer rau!spune si ma ia in brate. Raman blocata cateva secunde...e prea diferit... e ceva in neregula cu el.
-Ai de gand sa imi raspunzi la imbratisare?spune el. Desi nu ii vedeam fata puteam sa... simt ca zambeste in coltul gurii. Ii cuprind cu bratele talia si scap un oftat scurt. Ma simteam bine in bratele lui. Ma simteam protejata. Ma desprind din imbratisare si il intreb:
-Imi poti spune numele tau? Tu il stii pe al meu... dar eu... nu stiu cum sa te strig...
-Spune-mi simplu, Kai!
-Kai! De la ce vine?
-De la nimic... imi place mie cum suna.
-Ti se potriveste!
Kai...ce frumos suna...ma asteptam sa imi zica numele lui real....dar ma multumesc si cu atat momentan.

▫▫▫
-Eu o sa ma duc sa dorm, Kai!
-Ok... in 5 minute vin si eu sa imi iau haine de schimb.
-Bine.
Merg in camera si caut prin sacosele date de...Kai niste pijamale...mda... normal ca nu s-a gandit la asta. Doar blugi si niste tricouri... oh uite si o rochita! Era bleu din voal. O sa ii cer un tricou ceva lui. Asta e!
La scurt timp intra si Kai pe usa zambind.
-Am venit.
-Am o rugaminte!
-Daca e in legatura cu dormitul meu pe canapea, am inteles sa stii!
-Nu, nu! Imi poti imprumuta un tricou de-al tau ceva cu care sa dorm? Nu am pijamale.
-Mda. Normal ca nu ai! Trebuia sa ma gandesc si eu la asta! Acum. Doar sa gasesc unul.
Ma asez pe marginea patului si astept sa imi gaseasca un tricou. Arunca un tricou negru pe pat.
-Uite. Sper sa nu fie prea larg.
-Lasa! Sa fie. Il las pe Kai sa isi ia hainele si pleaca din camera. Ma dezbrac de blugi si tricou si iau tricoul dat de el pe mine. Era larg si acoperea tot ce trebuia sa acopere. Era aproape pana la genunchi. Imi era sete. Ma duc sa imi iau o cana de apa. Merg in bucatarie si iau o cana din dulap, o umplu cu apa si ies cu grija din camera ca sa nu vars apa sau sa ma lovesc de mobilier prin casa avand in vedere ca lumina era stinsa. Mergeam cu grija pana cand calc pe covorul moale din sufragerie care ma face sa tresar. Aud zgomote in dreptul usii si grabesc pasul catre camera mea dar ma lovesc de ceva si vars cana de apa. Pipai obiectul care ma facuse sa scap cana de apa pe el si dau de o inima care batea intr-un ritm alert. Era Kai care se duce si aprinde lumina de pe peretele din spatele lui. Era ud tricoul sau aproape complet. Cana aia era plina cu varf de l-a udat in halul asta?
-Mie... im-imi pare rau! Nu am vrut...
-Lasa. Il schimb. Unde te grabeai asa?
-In camera. Voiam sa dorm... tu?
-Am auzit zgomot si am venit sa vad ce e.
-S-scuze... nu am vrut sa te trezesc..
-Nu dormeam. Daca as fi dormit fi sigura ca nu te auzeam, Naeun.
-O sa ma duc acum! Noapte buna!
-Vin si eu! Crezi ca scapi asa usor de mine?
Cum adica merge cu mine? Adica in camera? Ce sa faca acolo? Nu am de gand sa dorm in acelasi pat cu el.
-Adica?
-Da' eu cum as putea sa dorm ud? Trebuie sa imi iau alt tricou.
-Bine...spun si ma duc prima in camera si sunt urmata indeaproape de Kai. Ma asez pe pat si il privesc cum cauta un alt tricou...arata bine... oare merge la sala? Mnuu, nu cred... sunt de aproape doua zile aici si l-am vazut plecand de acasa. Tricoul luat...e alb. Deodata vad bucata de material ce ii acoperea corpul cazand jos de pe el. Abdomenul sau era atat de bine lucrat. Ochii mei ramasesera o vreme atintiti spre muschii sai... dar privirea lui ma atintea pe mine. Intorc capul si ma prefac ca nu l-am vazut dar vocea lui ma face sa intorc din nou capul spre el.
-S-a intamplat ceva?
-Nu! De ce intrebi?
-Ma priveai ciudat.
-Ti s-a parut. Sunt obosita, pot dormi acum?
-Odihneste-te... maine incepi munca.
-Bine. Noapte buna!
-Noapte buna...spun si astept sa inchida usa in urma lui. Ma asez in pat in pozitia de dormit dar nu reusesc sa adorm decat foarte tarziu.