Lost On You

Capitol special #3

-Ce faci? Ai gasit ce cautai?
-Nu... sigur nu e acasa,iubito?
-L-am mai cautat o data...  sigur nu e la birou?
-Am cautat in sertare. Doar sa fie la secretara.spune blondul trecandu-si mana prin par si oftand scurt
-Poftim? Secretara? Nu ziceai ca e barbat?
-Nu mai e barbat... a demisionat... si...
-Poftim? Si cand, ma rog, s-a intamplat asta?
-Acum doua saptamani!
-Si eu cand urma sa aflu?striga tanara indignata.
-Iubito, e doar o secretara...
-Stii ca multi isi inseala iubitele cu secretarele....iubitule... stii ca nu-mi convine...
-Iubito, poti veni pana la birou la mine?
-De ce sa vin? Nu pot, am treaba, stii!spune ea morocanoasa.
-Stiu ca stai degeaba... haide! Vino! Te roog,puiule!spune blondul cu o voce de copilas care stia ca o va face pe Yeri sa cedeze si sa vina.
-Ugh, te urasc, Oh Sehun!
-Te asteeept,iubito! In 15 minute sa fii aici!
-Cat?tipa ea in telefon uitandu-se speriata la ceasul de pe noptiera.
-15. Haide. Iei taxiul si vii. Imi e dor de tine!
-Nu m-ai vazut de 4 ore.spune Yeri si chicoteste.
-Exact. Prea mult!se plange el si chicoteste la randul lui.
-Vin! O sa vin! Ce-am sa fac!
-Ma cheama secretara! Pa iubito!spune el cu scopul de a o enerva pe Yeri.
-Ajung in 10 minute! Daca te prind cu secretara, ne despartim!striga ea nervoasa si ii inchide apelul inainte de mai spune acesta ceva.

Ofteaza scurt si zambeste. Se aseaza pe scaunul din piele si pe usa intra o doamna de varsta a doua.
-Sehun, am adus asta! Un domn vrea sa legalizeze niste hartii.
-Spune-i sa intre.raspunde el secretarei sale.
Era notar, deci cam asta facea el.
Yeri o sa aiba o surpriza cand o sa-mi vada secretara.gandeste el si un zambet tamp ii apare pe fata.

Usa se deschide larg, aproape ca se loveste de perete.
-Unde e?striga vizibil nervoasa privind de jur imprejur crezand ca secretara lui Sehun e acolo.
-Ai venit!spune Sehun cu un zambet larg intiparit pe fata ridicandu-se de pe scaun.
-Mda. Unde e?
-Daca ma saruti o chem sa o cunosti.
-Nu te sarut! Unde e?spune ea punandu-si mainile in san incruntata.
-Haide.... un pupic mic!spune Sehun si o apuca cu mainile de talie tragand-o in bratele lui. Statea lipita de corpul lui si l-ar fi sarutat de cand intrase pe usa dar nu putea sa ii cedeze asa. Desi era sotia lui de cateva luni si stia ca il iubeste era speriata de gandul ca secretara lui era o "gazela" cu picioarele lungi, fusta scurta, parul blond si o tona de machiaj pe fata si ii era teama ca il va atrage mai mult decat o face ea. Daca era asa cum si-o imagina ea era cu mult peste ce era ea din punctul ei de vedere. Ea nu se machia... isi punea machiaj cat mai natural pe fata doar la evenimente speciale iar parul ei nu avea nimic special. Trei sferturi din fetele din Seul aveau parul saten ca al ei. Nu era prea inalta si capul ei ajungea doar pana la umarul lui Sehun. Nimic special. Asta vedea ea. Pe cand pentru Sehun ea era cea mai frumoasa femeie pe care o vazuse vreodata. Ii placea simplitatea ei. Ii placea ca e mai scunda decat el. Asta il facea sa o vrea sa o apere in permanenta si sa o tina strans la pieptul lui in care batea inima lui doar pentru ea. Ii placea cand era geloasa din chestii mici ceea ce ii dovedea ca il iubeste.
Bratele lungi ii cuprindeau talia micuta a tinerei. Ii saruta scurt gatul si apoi o departeaza putin de el pentru a-i vedea chipul.
-Esti suparata?intreaba putin speriat. Nu stia ce sa faca...era prima data cand parea serioasa cand zicea ca e suparata.
-Da!spune usor si isi afunda fata in bluza lui Sehun. Adu-o aici!spune impunatoare.
-Bine. Asteapta putin.spune si ii elibereaza trupul care ar fi vrut sa ramana acolo in permanenta, langa ea, dar nu voia sa para slaba in fata lui.
-Ok.spune si inghite in sec. Sa nu fie gazela, sa nu fie gazela, sa nu fie gazela.repeta tanara in mintea ei tinand ochii stransi rezemata cu spatele de biroul lui Sehun. Pe usa intra Sehun urmat de o doamna de varsta a doua.
-Iubito! Ea e doamna Kang, secretara mea!
-Incantata!spune femeia care avea vreo 50 de ani zambind usor spre Yeri. Ii picase cerul in cap cand a vazut cat de mult gresise. Se invinovatea pentru ca nu il crezuse pe Sehun cand ii spusese ca e doar o secretara.
-S-si eu! Yeri!spune tanara si zambeste trist spre secretara.
-Sehun... eu... spune ea si cateva lacrimi i se strecoara pe sub genele lungi. Sehun se duce repede spre ea si o cuprinde in bratele sale, aceasta punandu-si mainile in jurul gatului lui.  Ii face semn scurt secretarei sale sa iasa iar aceasta se conformeaza. De indata ce usa s-a inchis, suspinele tinerei au rasunat in intreaga camera.
-Yeri...sopteste Sehun si ii sterge cateva lacrimi de pe chip. De ce plangi,iubito?
-Imi pare rau... Sehun, nu te merit.
-Cum sa nu ma meriti? Din moment ce esti sotia mea, ma meriti. De ce zici asta?
-Pentru ca... eu...am fost geloasa ca o idioata, pentru nimic. Am crezut ca secretara ta e tanara si mai frumoasa decat mine... si credeam ca...
-Iubito!o intrerupe Sehun pe aceasta.
Sa stii ca tu esti cea mai frumoasa femeie in ochii mei!
-Cum am putut sa cred ca m-ai fi inselat... cum? Cum poti spune ca dupa toate crizele de nervi de azi te mai merit? Nu aveam incredere in tine...
-Gata iubito! Hai acasa... nu mai plange. Stii ca te iubesc si mai mult cand razi... nu vreau sa mai plangi vreodata.
-Dar la birou...
-Ramane doamna Kang. Acum ma saruti?sopteste Sehun usor la urechea lui Yeri iar aceasta zambeste usor.
-Normal,iubitule.spune si isi lipeste scurt buzele de ale lui Sehun.
-Asta a fost pupic!spune Sehun indignat.
-Mai mult primesti acasa!spune Yeri si zambeste scurt dupa care paseste pe usa biroului catre masina lui Sehun urmat de acesta.
-Nu joci corect. Am ajuns sa tanjesc dupa un sarut! Ce mi-ai facut, Yeri?striga Sehun razand.
-Doar dupa un sarut?spune ea zambind in coltul gurii.
-Vrei sa strig in parcare ce mai vreau?
-Taci!striga ea inapoi. Te urasc! Auzi? Te urasc!striga ea si urca in masina zambind.
La scurt timp ajunge si Sehun la masina si urca in ea pornind motorul.
O saruta pasional pe Yeri si apoi zambeste scurt.
-Mi-e foame! Ce-ai facut de mancare?
-Nimic. Am venit la tine inainte sa ma apuc de gatit ceva.
-Atunci mergem acasa si facem de mancare ceva ca daca nu... te mananc pe tine!spune el gonind spre casa incat aveai impresia ca masina o sa decoleze.