E interzis sa te iubesc {Hinny Story}

Capitolul 24

*Ginny Pov.*
Expresul de la Hogwarts era destul de agitat. In compartimentul in care ma aflat Hermione citea o carte Încuiată, Ron vorbea cu Harry,iar eu stăteam cu capul pe umărul lui Harry, încercând sa adorm si evitând toata gălăgia produsă de ușile compartimentelor care se deschideau si se închideau si elevii care se plimbau pe hol.

*Harry Pov.*
Sa făceau deja 2 ore de cand am plecat de la Hogwarts,iar eu si Ron continuam sa dezbatem unul dintre subiectele noatre preferate...Vâjhațul.

Dupa câteva minute m-am uitat spre Ginny care avea capul pe umărul meu, dormind de o jumătate de ora. Era atât de drăguța cand dormea. Părea atât de calma si lipsită de griji. Zâmbea...zâmbea in somn,iar zâmbetul ei imi transmitea si mie un sentiment de liniște.

-Am ajuns pe peron. Elevii sunt rugați sa părăsească trenul. se auzi vocea conductorului

Am trezit-o pe Ginny si am coborât impreuna pe peron. Acolo, pentru a ne duce la Vizuina, erau cei doi gemeni glumeți,Fred si George. Dupa ce ne-am salutat Fred se uita spre Ginny.

-Nu ma așteptam sa vii acasă de Crăciun.

Mi-am amintit ca de obicei,Ginny rămânea la Hogwarts impreuna cu Pansy si Draco. Era oarecum o premiera ca venea acasă si in plus purta clasicul plover cu litera G pe care mama ei il trimitea anual de Crăciun.

-S-a schimbat ceva,Viperino?!spune George făcând o mică pauza

-Totul!a răspuns Ginny zambind apoi ii sari in brațe fratelui sau

***

Dupa câteva momente, ne-am urcat in mașină si am pornit spre Vizuina.

Drumul fusese scurt. In 15 minute scoteam cuferele din portbagajul mașinii. Primul care intra in casa fu Ron urmat de Hermione,Fred si George. Ginny se opri putin privindu-si casa.

-Nu ai motive sa fii neliniștită. Totul va fi bine! Sunt lângă tine. i-am spus apoi i-am zâmbit încurajator,iar ea s-a apropiat de mine si m-a sărutat scurt

Am intrat impreuna pe usa Vizuinei unde doamna si domnul Weasley își îmbrățișau copii. Cum o văzura pe Ginny toata încăperea îngheață.

Doamna Weasley s-a apropiat de ea si ,cu câteva lacrimi in ochi, își îmbrățișă fiica ca si cand nu o mai văzuse de secole.

-Iartă-ma!am auzit-o pe Ginny șoptind la urechea mamei sale

Dupa ce se despărțită din îmbrățișare o săruta părintește pe frunte si o privi adânc in ochi. Am observat ca si pe obrajii lui Ginny cursesera lacrimi.

-Nu m-ai mai îmbrățișat asa de mult timp,scumpa mea!ii spusese doamna Weasley

-Mai ușor, Molly. Iti amintesc ca are si tata. se auzi vocea domnului Weasley

Ginny ii sari in brațe si tatălui sau,iar acesta o ridica putin de la sol in îmbrățisarea sa.

-Se pare ca aveam un copil cu totul diferit acum. spune domnul Weasley

Roșcata doar a zâmbit si apoi si-a întors privirea spre mine. I-am citit un Multumesc pe buze,iar eu i-am făcut cu ochiul ceea ce a făcut-o sa roșească.

***

Eram in camera unde doamna Weasley imi adusese bagajul, camera de lângă cea a lui Ginny. Dupa ce am despachetat m-am dus in camera roșcatei mele.

*Ginny Pov.*
Ma uitam in dulapul meu cand simt doua mâini care imi înconjoara talia. Imi întorc privirea si il privesc in ochi.

-M-as putea pierde in ochii ăștia fara sa vreau sa ma mai întorc.ii spun apoi buzele noatre se întâlnesc formând un sarut lung

-Ma bucur ca esti bine.imi zice Harry dupa ce ne departiseram

-Si fara tine probabil ca acum as fi fost la Hogwarts cu Draco si Pansy.

Hey, Hinny-șori! Sper sa va placa capitolul si sa imi lăsați mai multe păreri decât data trecută.

P. S. Am scris finalul acum câteva zile. Este de pomină. M-am emoționat foarte mult scriindu-l si abia astept sa il citiți si voi.