E interzis sa te iubesc {Hinny Story}

Capitolul 38

*Harry Pov.*
Nu! Nu! Nu! Asta nu se poate întâmpla din nou! Eram șocat sa vad pentru a doua oară semnul ăla blastemat pe mana ei.

Am luat de pe masa o compresa umeda si am dat peste el.

-Ahhh!tipa ea ca si cand s-ar fi ars. Oprește-te! Nu o sa se ștergea!

Lacrimile in ochii ei incepeau sa devină din ce in ce mai mult. Eram năucit. Cum? De ce?

-Lasă-ma sa iti explic. imi spune ea

-Nu vreau sa iti mai aud minciunile,Ginevra. Acum ai devenit una dintre ei,adepții lui Voldemort. Mi se pare un motiv tocmai bun de a-ti demonstra dragostea fata de Draco...

Nu am apucat sa termin ideea pentru ca buzele mele au fost oprite de sărutul apăsat al lui Ginny. Aveam nevoie sa ma liniștesc intr-un fel si știam ca vroia sa ma manipuleze astfel. Mi-am dat seama ce fac si am rupt sărutul,frunțile noastre inca rămânând lipite.

-Da,Harry. Ma urăști acum pentru asta,dar la final ma vei înțelege. Nu ai nevoie de explicați având in vedere ca iti voi spune numai minciuni. Uita-ma! Scoate-ma din viata ta si numește-ma cea mai mare greșeală.

A plecat apoi lăsându-ma singur in acesta atmosfera apăsătoare. Nu înțelegem cum de a putut face asta. Unde am pierdut-o?

Capul începea sa ma ardă,dar nu din cauza senzație de disconfort pe care o simteam in tot corpul ci din cauza cicatricei care ardea puternic pe fruntea mea. M-am așezat pe un scaun si am lăsat viziunea sa înceapă.

-Ce păcat! Ginevra chiar este o fata foarte buna! Ai pierdut-o in fata mea,Potter,la fel cum vei pierde si lumea pe care o protejezi. Nu ai cum sa câștigi! Esti din ce in ce mai slab. Nu mai ai iubita,familie... cine urmează? Crezi ca Dumbledore ma poate opri?! Cred ca este prea târziu!isi încheie Voldemort triumfătorul discurs

Cicatricea incepu sa nu mai ardă, iar eu mi-am venit repede in simțiri incat sa ma ridic si sa alerg spre biroul lui Dumbledore.

La fel cum imi spusese si Voldemort,ajunsesem prea târziu. Dumbledore stătea fara viata in scaunul sau. Pheonixul sau plângea langa parca vrând sa astupe o rana invizibila.

Bagheta lui Dumbledore lipsea, iar camera era complet întoarsă cu susul in jos. Dumbledore murise,iar războiul începea din ce in ce mai mult sa isi intre in simțiri.

*Ginny Pov.*
Alergam pe coridor spre biroul lui Severus. Culoarele erau complet goale asa ca am ajuns repede. Am dat buzna,iar Severus stătea la biroul sau,cu fata îngropată in palme. Cand auzi usa deschisă isi ridica capul si ma privi.

Lacrimile din ochii mei dispăruseră complet. Acum conta de ce Severus era neliniștit.

-Ce s-a întâmplat?il intreb eu

-Războiul se apropie mai repede decât m-as fi așteptat. Acum ca Dumbledore nu mai este...

-Cum? Dumbledore a murit?il intreb eu surprinsă

-Da. In seara asta.

M-am întors pe călcâie si am mers spre biroul lui Dumbledore vrand sa examineze locul. Harry era acolo,alaturi Pheonixul care plângea langa corpul decedatului director.

-Asta a fost opera prietenilor tai. imi spune Harry cu răceala

Totul se petrecea prea repede. L-am pierdut pe Harry si pe Dumbledore in seara asta. Vechea Ginevra,cea rea si cruda,începea sa ardă puternic in interiorul meu vrand sa ia controlul. Aveam de gând sa o las pentru ca putere imi este necesară acum,puterea de a călca totul in picioare.

Hey prieteni! A murit si Dumbledore,iar Războiul sta sa înceapă. Sper sa va placa capitolul si sa imi lăsați multe păreri.