E interzis sa te iubesc {Hinny Story}

Capitolul 45

*Harry Pov.*
Am iesit pe hol cu Plesneala.

-Cand are loc procesul lui Draco?

- Nu va avea loc.

-Cum?

-Cum auzi, băiete. El nu are proces.

-De ce nu?

-Din acelasi motiv din care nu am nici eu. Dumbledore m-a înregistrat la Minister ca spion in arhivele secrete. La fel a facut si pentru Draco. Înainte să o facă si pentru Ginny, a fost omorât.

Acum totul începea să aibă sens. Plesneala s-a așezat pe scaunul de langa sala de judecată. A oftat puternic.

-Credeti ca o sa câștigăm? l-am intrebat.

- Cred ca da. Singurul motiv pentru care ar putea sa o închidă este simpla existenta a semnului.

Am fost chemați inapoi in sala. Ne-am reluat locurile si am asteptat nerăbdători verdictul.

- Am verificat fișa Ginevrei Weasley si este curata, asa cum mi s-a comunicat. Nicio încălcare a legilor Ministerului Magiei nu a fost înregistrată.

Pana aici totul mergea dupa cum speram. Insa doar un "dar" ar fi putut strica totul.

-O declar pe Ginevra Weasley nevinovată si o scutesc de sentința de la Azkaban.

A batut cu ciocanelul, semn că procesul luase sfârșit. Cu un mare zâmbet pe buze, m-am ridicat.

-Severus Plesneala, iti solicit serviciul asupra ștergerii pecetei lui Voldemort de pe trupul domnișoarei Weasley.

Plesneala a dat aprobator din cap si am plecat impreuna spre Hogwarts.

***

Imediat ce am intrat in castel m-am dus spre Aripa Spitalului. În jurul patului lui Ginny erau părinții ei îngrijorați.

-Niciun avans? am întrebat eu provind-o.

-Daca nu da niciun semn de refacere până mâine la prânz, o deconectează de la aparate. mi-a răspuns Arthur Weasley.

Nu imi venea sa cred. Imi venea asa de greu sa cred ca o voi pierde asa de usor.

I-am rugat pe soții Weasley sa se retragă pentru a se odihni. Eu am rămas cu Ginny toată noaptea. I-am vorbit despre faptul că e liberă si ca o astept inapoi la mine.

Am avut atât de multă speranta ca se va trezi până acum, iar ideea ca probabil nu o va face m-a lovit complet ca un pumn în burta.

M-am rugat la toate ființele cerului sa o mai lase langa mine. Refuzăm să cred ca va fi doar o amintire.

As inrama eu însămi o poza cu ea si as pune-o langa poza lui Dumbledore din biroul directorului. Cei doi jucasera roluri atât de importante in vietile noastre. Meritau locurile alea.

***

Dimineața a venit cu pasi repezi. Ginny nu mișcase nici un mușchi. Grijile mele incepusera sa se înmulțească. M-am ridicat de langa ea si am pornit spre biroul lui McGonagall. M-am gândit că aranjarea unor harti ma va tine ocupat.

Si dupa 2 ore tot acolo eram, sortand ultimul teanc cand Hermione a intrat vijelios in camera.

- Ginny... a încercat să sa spuna printre gafaielile de la alergat.

- Ce e cu Ginny?

-S-a trezit.

Am lăsat tot ce mai aveam de făcut și am alergat impreuna cu Hermione in Aripa Spitalului. Era adevărat, Ginny se trezise si incerca sa meargă. Cand a început să se dezechilibreze, am fost acolo sa o prind in brate.

- Harry... a spus ea încet cand m-a văzut. Esti bine!

-Sunt bine doar datorită tie si acum si tu esti bine, multumesc Domnului. Te iubesc atât de mult, Ginny!

-Te iubesc, Harry!

Am strans-o si mai tare in brate si probabil ca nu i-as mai fi dat drumul daca nu imi spunea Madame Pomfrey ca ar trebui sa se aseze inapoi in pat.

Toată noaptea am stat de vorbă cu ea. I-am povestit tot ce a pierdut. Eram atât de fericit ca ii vedeam viața revenind in ea. Era superba, vesela si zâmbitoare și o iubeam mai mult decat orice pe lume.

***

Intr-o saptamana, Ginny era ca noua. Anul școlar era la sfarsit asa ca ne aflam cu totii in Marea Sala pentru o ultima cină. Profesorii erau așezați la masa cea mare si lungă. Toată atenția a fost atintita asupra lui McGonagall cand m-a apropiat sa ne vorbească.

-Acesta a fost un an greu ,dar care s-a terminat cu bine. Va voi ura imediat vacanta plăcută. Mai intai, as vrea sa o chem pe Ginevra Weasley langa mine.

Am aruncat o privire la masa de unde s-a ridicat Ginny. Nu stia ce urma să se întâmple, însă eu da.

*Ginny Pov.*
Nu aveam nici cea mai vagă idee de ce McGonagall ma chema, dar am incercat sa nu arat asta. Am urcat langa ea.

-Domnișoara Weasley, aici de fata, ne-a salvat asa ca va avea parte de un mic tratament special. a facut o mica pauza si apoi a continuat. Am informat Jobenul Magic in legatura cu ultimele evenimente si am ajuns la un acord. Ginevra a dat dovadă de foarte mult curaj asa ca declar, pentru prima dată în istoria lumii vrajitoresti, apartenența unei persoane la două case distincte. Pe parcursul acestor ani petrecuți la Hogwarts, Ginevra a dat dovadă că merită acest statut. V-o prezint pe Ginevra Weasley, jumătate Viperina si jumatate Cercetasa.

Un ropot de aplauze s-a auzit. McGonagall m-a îmbrățișat și cina a continuat.

La final l-am îmbrățișat pe Harry.

-Sunt atât de mândru de tine.

L-am sărutat apăsat si nu m-am dezlipit de el pana cand a trebuit sa metgem sa ne facem bagajele pentru plecare.

Acesta a fost anul în care m-am descoperit. Trebui sa ii multumesc lui Harry pentru asta si voi continua sa ii multumesc până la finalul vieții mele

Acesta a fost ultimul capitol. Mai urmează epilogul asa ca nu va faceti griji. Sper sa va placa si sa imi lăsati gândurile voastre in comentarii.