Fantoma noptii

Capitolul 4

 - E mai rau decat oamenii din sat - spuse Salvatoare cu dezgust  cand intra din nou in camera intunecata.

Ethan Winslowe nu se misca.

- Nimeni nu e mai rau decat oamenii din sat.

- E la fel de fricoasa.

- Asta pentru ca facem tot posibilul sa o speriem. Oamenii din Oak Grove au inventat povesti fara nici o baza, dar pe Meg Carey o terorizam intentionat. Si functioneaza.

Privi ecranul monitorului. Camera era destul de intunecata, dar putea sa o vada sprijinita de usa.  Nu dorea sa o sperie prea tare. Daca o invingea cu usurinta, va trebui sa o lase sa plece. Si se simtea mai animat ca oricand.

- Da-i sa manance - spuse. - Si apoi adu-o aici la miezul noptii. Asigura-te ca stie foarte bine cat este ceasul. O sa o vad in camera calculatoarelor.

- Nu vrea sa manance.

- Pai atunci va trebui sa o convingem.

- Ethan - intreba Salvatore, ezitant - nu crezi ca exageram? Din cate stim, nu a facu nici un rau nimanui. Tatal ei e un nerusinat, dar nu avem certitudinea ca ea nu este altceva decat o fiica iubitoare.

- Nu cred ca este - raspunse Ethan cu voce lenta. - Iti este mila de ea, prietene?

- Un pic. Nu cred ca merita sa o speriem.

- Ar trebui sa o las sa plece ? -intreba cu blandete. Spune da, Salvatoare, si o voi lasa sa plece.

Batranul clatina din cap.

- Asta depinde de tine. A venit aici cu un motiv. Presupun ca ar trebui sa o asculti. Dar apoi va trebui sa o lasi sa plece.

- Si daca nu vreau sa o fac?

- Nu inteleg de ce nu.

Ethan isi misca incet capul pentru a privi ecranul monitorului. Meg se indepartase de usa si acum privea catre ferestre. Purta aceleași haine cu care venise , un pulover roz din bumbac, o fusta larga si pantofi cu toc plin de noroi. Ii placea mai mult imbracata cu halatul. Dar i-ar placea si mai mult sa o vada dezbracata.

- Sa spunem ca ma bucur de rolul meu de privitor -spuse.

- Ethan...

- Nu iti face griji. Va fi bine. Intr-o saptamana va fi in drum spre Chicago, vie si nevatamata.

- O saptamana? Ai de gand sa o tii atata aici? Cand vor veni luni muncitorii, am putea intra in belele.

- Casa este foarte mare. Nu iti mai face atatea griji, Salvatore. Deocamdata, am chef sa ma joc cu focul. Nici macar nu ma intereseaza daca o sa ma ard.

- Ceea ce ma ingrijoreaza, Ethan este faptul ca ar putea arde totul in jurul nostru.

- Iti faci prea multe griji. Iti promit ca nu ii voi face rau. Probabil nici nu o voi speria la fel ca tine. Doar ca am nevoie de un pic de distractie. A trecut mult timp decand Ruth...

- Ethan...

- Adu-o la miezul noptii, Salvatore. Cine stie? Poate ca ea reuseste  sa ma convinga sa o las sa plece.

Megan se indeparta de fereastra, indepartandu-si parul de pe fata. Barbatul observa pe ecran buzele ei intredeschise si miscarea pieptului ei cand respira profund.

Trebuise sa apeleze la toata puterea ei de vointa pentru a ignora tava pe care i-o aduse Salvatore. Asa cum ii spuse, era un bun bucatar, judecand dupa mirosul divin. Piept de pui prajit cu orez si ceva ce mirosea a tarta de lamaie cu branza. Ii aduse pana si un pahar cu vin.  Se aseza pe scaunul tapitat si privi tava . Nu avea rost sa ii refuze mancarea. Nu credea ca o va otravi. De ce sa o faca? Desi nu ar fi mirat-o sa ii fi pus vreun drog in vin...