Another lie (that could kill you) ; jjk | mafia au

3 - Chicken and Beer

6. 04. 2011, ora 18:23
Coreea de Sud, Daegu

în urmă cu 9 ani

      — Asta e tot ce faci, Min Kyung! Cheltui toți banii pe băutură! Nici măcar nu te gândești la Tae Hyung! Îi distrugi viitorul încă de când s-a născut! E cel mai rău tratat din clasa lui, e batjocorit zilnic de colegii lui și directorul nici nu mă ia în seamă când vede în ce hal sunt îmbrăcată! E vina ta! E numai vina ta! strigă mama băiatului și încearcă să îi ia sticla desfăcută din mână

      Era deja a cincea.

      — Ți se pare că îmi pasă de el?! A fost o greșeală că ai rămas însărcinată! Nu am vrut niciodată un copil, mai ales unul ca el! E vina lui că e batjocorit! Nu bagă pe nimeni în seamă, abia răspunde și profesorilor! E ciudat, nu arată nicio emoție, de parcă nu are. Nu merită efortul, Hea! Copilul ăla nu merită nici efort, nici atenție, nici iubire! strigă bărbatul și se smucește, scăpând sticla pe jos. Uite ce dracului ai făcut! țipă la ea și îi dă o palmă.

      Tae Hyung era în camera lui, ascultând toată cearta. Asta se întâmpla aproape în fiecare seară, de șaisprezece ani, de când s-a născut. Știa că nu era iubit de către tatăl lui. Acesta s-a făcut clar încă de când s-a născut. La fiecare greșeală pe care o făcea sau o spunea, îl pedepsea, bătându-l. Mama lui intervenea, însă sfârșea și ea prin a primi același tratament. Din cauza lui îi e teamă să arate vreun sentiment. De fiecare dată când tatăl lui îl mai lovea, nu își mai arăta durerea, spunându-i mamei lui că este bine, că nu-l doare, doar pentru a nu interveni, chiar dacă femeia știa foarte bine că mințea. În plus, cu cât arăta mai multă durere, cu atât tatăl lui îl lovea mai tare. La liceu era batjocorit zilnic, majoritatea spunând că nu poate și nu știe să vorbească, deoarece era tăcut. Nu avea niciun prieten, stătea retras mereu și abia răspundea și profesorilor. Din cauza asta avea note proaste și reușea să le mai ridice doar în teste, fiind scrise. Însă mereu era acuzat de copiat, din moment ce, când era ascultat, nu scotea nici o vorbă.

      Îl durea să audă că nu merită nimic, că nu merită iubire, dar auzea asta zilnic din partea lui. Și începuse să creadă asta, toate argumentele tatălui său intrându-i adânc în cap, oricât de mult ar fi încercat mama lui să îl convingă că nu era așa și se străduia să îi ofere iubire și afecțiune. Dar era greu. Se chinuia să muncească, pentru a aduce ceva pe masă, iar tatăl lui cheltuia banii mereu când avea ocazia pe băutură. Și ea și Tae Hyung sufereau consecințele, fiind bătuți și agresați de fiecare dată. Băiatul prefera să stea în camera lui pe toată durata zilei de când venea de la liceu, iar când mama lui venea acasă de la muncă, începeau țipetele. De fiecare dată când cobora pentru a-i lua apărarea mamei lui, sfârșea prin a fi și el bătut încât abia reușea să doarmă din cauza rănilor.

      În momentul în care a auzit sunetul de sticlă spartă a sărit din pat, știind că nu avea să se termine deloc bine. Nu mai fuseseră implicate sticle în cearta lor, cel puțin nu de sticlă sau erau doar vărsate pe jos. A alergat către sufrageria mică și și-a mărit ochii în momentul în care a văzut cum bărbatul i-a bruscat mama și a trântit-o în grămada de cioburi, în timp ce s-a aplecat spre ea cu un gât de sticlă spart, extrem de ascuțit. Înainte să ajungă la ei, Min Kyung deja i-a străpuns adânc gâtul cu ciobul, făcând ca sângele să țâșnească, iar corpul lui Hea să cadă lipsit de viață pe podea.

      — Eomma! țipă îndurerat băiatul și lacrimi încep să îi curgă pe obraji.

      Tae Hyung îl apucă de guler și îl trântește de gratiile de fier atașate geamului, smulgându-i din mână gâtul de sticlă spart, dar acesta se opunea și încerca să îl rănească și pe el, însă a reușit să îl ia și îl înfige cu putere în abdomenul bărbatului, lăsându-l apoi să cadă fără pe jos, abia respirând. Rana nu îl omorâse, însă atinsese un organ vital și avea să rămână fără viață curând. A privit trupul acestuia, în timp ce a scăpat gâtul sticlei pe jos și s-a dat în spate. A privit în spate, la mama lui, plângând în tot acest timp și s-a uitat spre mâinile lui pline de sânge.