Another lie (that could kill you) ; jjk | mafia au

19 - Self-defense

24. 04. 2021, ora 17:03
Coreea de Sud, Seoul
prezent, după 2 săptămâni

      — V o să ajungă în curând și veți merge la sediu. Te-aș fi dus eu, dar în niciun caz nu te duc acolo să stai singură înconjurată de toți oamenii mei. Niciunul din băieți nu e acolo. În schimb, când terminați, o să vin să te iau. E în regulă? întreabă Jung Kook în timp ce își aranja sacoul.

      — Mhm, nu-ți face griji, răspunde Soo Jin și zâmbește.

      — Bine, ne vedem mai târziu atunci, spune șatenul și o sărută pe frunte. Pa și ție, șobolan mic, continuă spunându-i lui Yeon Tan, care își înclină capul în dreapta, privindu-l, apoi se îndreaptă spre ieșire.

      În scurt timp s-a auzit ușa de la intrare închizându-se, iar șatena rămâne singură. Era complet singură, exceptând gărzile din jurul casei și din afara gardului, din moment ce menajerele au terminat programul la cinci și au plecat cu puțin timp înaintea lui Jung Kook. Trecuseră deja două săptămâni de când cei doi locuiau împreună în fosta casă a părinților lor și nu era atât de rău pe cât ar fi crezut fata. Ea și fratele ei se înțelegeau mai bine decât ar fi crezut sau mai bine decât o făceau înainte, asta probabil și pentru că fata a trecut prin evenimentul neplăcut din urmă cu puțin timp și șatenul și-a axat atenția asupra ei. E atent cu ea, profită de timpul pe care îl mai are liber și ies împreună oriunde vrea aceasta, doar pentru a o nu face să se simtă ținută într-o cușcă. Când nu are timp sau are treabă apelează la unul din cei șase băieți să stea cu ea, iar în acea zi, fiind sâmbătă, urma să aibă primul antrenament cu Tae Hyung, motiv pentru care a profitat să rezolve câteva chestii. El și Tae Hyung au hotărât să o lase o perioadă pentru a se odihni, a se pune pe picioare, a se liniști și vindeca. Si Yeon o lăsase cu câteva răni urâte, dar din fericire, cea mai urâtă fusese cea pe care i-a făcut-o în prima zi în picior, iar până acum se vindecase.

      — Soo Jin, am ajuns! se aude vocea lui Tae Hyung, apoi cum se închide ușa de la intrare.

      Yeon Tan sare din brațele fetei și o zbughește către sursa de unde venea vocea, în timp ce șatena a chicotit. Tae Hyung mai fusese în casa celor doi frați de două ori, iar micul pufulete i-a sărit în brațe din prima. Curios, însă îl plăcea. Blondul a apărut de după colț cu micul cățel în brațe, care se agita fericit și voia să îl lingă pe față, dar acesta se ferea mereu la timp și râdea.

      — Oh, cu siguranță te place, chicotește Soo Jin, iar băiatul aprobă. Tannie, oprește-te!

      Yeon Tan s-a oprit și s-a întors către stăpâna lui, afișând o față de nevinovat, iar aceasta și-a dat ochii peste cap. Tae Hyung l-a lăsat jos, acesta începând să fugă în jurul celor doi, în timp ce Soo Jin își lua geanta, în care își pusese câteva schimburi, de pe canapea.

      — Eomma pleacă acum, să fii cuminte! spune șatena și îl atenționează cu un deget, iar cățelul se pune în șezut, înclinându-și capul. Hai, putem pleca, îi spune blondului.

      Au părăsit casa, încuiând ușa în urma lor și punând cheile în geanta fetei, apoi au urcat în mașina lui Tae Hyung, pornind spre sediu.

      — Cum te mai simți? întreabă acesta în timp ce avea privirea ațintită la drum.

      — Se putea mai bine, răspunde aceasta și își mută privirea asupra lui.