Another lie (that could kill you) ; jjk | mafia au

23 - Alliance

1. 05. 2021, ora 2:18
Coreea de Sud, Seoul
prezent

După plecarea lui Jackson Wang s-a instaurat haosul. Lui Si Yeon nu i-a păsat că Jung Kook și Ji Min erau încă prezenți, a dărâmat jetoanele de pe masă, făcând zgomot și atrăgând atenție, dar nici de asta nu i-a păsat. Și-a trecut mâinile prin păr stresată, apoi a scos telefonul și l-a apelat agresiv pe Seo Jun, în timp ce le-a făcut semn bodyguarzilor și angajaților să golească încăperea și să închidă tot. Cu siguranță nu-i mai ardea de jocuri în acea seară.

- Se pare că prințesa e nervoasă, spune Jung Kook și își ridică o sprânceană.

- Ieșiți afară și voi! ACUM! țipă nervoasă, neștiind că Seo Jun îi răspunsese.

Cei doi își ridică mâinile în semn de predare, însă zâmbesc amuzați, apoi se ridică de pe scaune și pornesc către ieșire pe urmele celorlalți, conduși de doi bodyguarzi.

- Si Yeon? Ce s-a întâmplat? întreabă șatenul confuz, ce fusese trezit din somn, pe un ton jos și răgușit.

- Nu-mi pasă dacă dormeai, nu-mi pasă cum ești îmbrăcat, în momentul ăsta te ridici din pat și mergi spre sediu. Între timp formează o echipă și asigurați-vă că domnul Kim e în siguranță, e important, răspunde aceasta. ACUM! țipă din nou deoarece nu a primit niciun răspuns, atrăgându-le atenția celor care rămăseseră în sală, inclusiv a celor doi ce erau pe cale să părăsească încăperea.

- E destul de înfricoșătoare când e nervoasă și nici nu pare nivelul ei maxim, spune Ji Min în timp ce ieșeau din încăpere. Ar fi cazul să ținem o ședință pentru a-i informa și pe ceilalți despre Jackson Wang și amenințările lui. Și să avem o grijă deosebită de Soo Jin.

- Voi da un mesaj mâine dimineață, acum e cazul să mergem acasă, aprobă Jung Kook și pornesc spre mașinile lor. Ne vedem mâine, J.

- Pe mâine, spune blondul și urcă în mașina lui.

Jung Kook i-a urmat exemplul și au pornit în direcții diferite, fiecare spre casa lui, iar șatenului nu i-a luat mult să ajungă. A fost întâmpinat de plecăciunile bodyguarzilor, cărora le-a răspuns cu o mișcare scurtă a capului, apoi a privit singura lumină aprinsă ce provenea din sufragerie, curios de care dintre ei mai era treaz la acea oră. Însă când a intrat în casă și a ajuns în sufragerie, nu era nimeni. În schimb televizorul încă mergea, iar telefonul lui Tae Hyung se afla pe canapea. S-a încruntat, apoi a pornit spre bucătărie. Geamul de la bucătărie bătea spre curtea din spate, deci nu a putut vedea dacă lumina de acolo era aprinsă sau nu. Dar nu era nicio urmă de ei, așa că s-a gândit că blondul putea fi la baie. Însă a trecut pe lângă aceasta și ușa era deschisă, iar lumina stinsă. Apoi a trecut pe lângă ușa camerei lui Soo Jin, care era deschisă, ca de obicei, pentru ca Yeon Tan să poată ieși oricând voia și să iasă prin micuța ușa din spate sau de la intrare până în curte, pentru a-și face nevoile fără a trezi pe cineva. A deschis-o puțin mai mult, pentru a o verifica pe șatenă, ca de fiecare dată când nu dormea cu ea. Era un obicei pe care îl avea dacă fata mergea înaintea lui la culcare și chiar și dimineața. Dacă vedea ușa închisă dimineața, își dădea seama că era trează și probabil se schimba sau își făcea rutina zilnică. Însă când a deschis ușa destul încât să o poată privi, a dat în schimb de o priveliște pe care nu ar fi vrut să o vadă. Slaba lumină de pe hol a căzut exact pe trupurile îmbrățișate ale lui Soo Jin și Tae Hyung. Fata era ghemuită la pieptul blondului, în timp ce acesta avea brațele în jurul trupului ei subțire. Sora lui, în pat, complet lipită de un bărbat, iar acela e Kim Tae Hyung. S-a abținut să nu îl smulgă de bărbat direct din brațele fetei și a decis să se retragă, nevrând să o trezească. Avea destul timp să îl tragă pe blond la răspundere următoarea dimineață. Știa că fata era mare, complet majoră, ba chiar cu ceva ani peste vârsta majoră, însă în ochii lui era tot surioara lui mai mică.