Bella

Capitolul 3

Isabella pov.
Mă trezesc dimineața. Mă uit la ceas și văd că e 9:20. Mă ridic din pat și mă îmbrac. Apoi merg la baie. După ce sunt gata cobor jos ca să îmi fac o cafea. Ajung la bucătărie și nu vad pe nimeni. Sigur mama profită să stea cu tata. Îmi fac o cafea amară și dau să ies din bucătărie și să merg afară acolo unde mă aștepta bunicul să bem cafeaua. Deodată în fața mea apare mama cu un ziar în mână.
-Bună dimineața dragă! Du-i ziarul acesta bunicului tău. Știi cât de mult îi place să studieze în ziar.
- Bună dimineața mama. Bine.
Iau ziarul din mana mamei și mă îndrept spre ușa care dă spre grădină. Mă uit pe prima pagină. Nu pot să cred. Arogantul meu vecin stă pe prima pagină. Are o poză cu el la costum și un titlu.
„ Tânărul Derek Evans, prezent în New York.
Tânărul Evans s-a mutat în New York de curând. Și-a deschis aici o firmă de arhitectură și doar în câteva luni a construit un hotel care are deja mulți vizitatori.
Bla bla bla.
Toți îl știu pe Evans. Mai ales doamnele pentru viața lui de noapte pe care se pare că nu o mai frecventează așa de des. Aproape deloc. Se axează pe firmă și pe imobilele pe care le construiește. E încă un burlac râvnit de multe femei, dar se pare că nici una nu ia ajuns încă la inimă "citesc în timp ce merg spre grădină. Știam eu că e un fustangiu. Îmi cam cade cerul în cap când văd că pe scaunele puse în grădina stă acest fustangiu de vizavi. Îmi vine să iau măsuța de cafea și să-i dau vreo două în cap cu ea până îl voi alunga departe de familia mea, de casa mea și de orașul acesta.
- Bună dimineața!spune el când mă vede cu un zâmbet de cuceritor, care la mine nu merge.
- Bună dimineața.spun dându-i o încruntătură și punând ziarul pe masă.
- Bunicule ți-am adus ziarul.spun și mă întorc spre casă ca să-mi beau cafeaua în liniște în bucătărie.
- Nu stai cu noi?zice bunicul.
- Nu pot. Am alergie la soare. Sunt vampir.spun eu sarcastică și intru în casă.
Mă duc în bucătărie și mă rezm de blatul mesei ce tronează în mijlocul bucătăriei. După vreo 10 minute apare și Derek cu ceașca lui și a bunicului în mână.
- Bunicul tău m-a trimis să aduc astea. Ce faci?mă întreabă el și lasă ceștile pe blat puțin mai în colo de mine.
- Beau cafea nu se vede?spun eu și văd că se apropie de mine. Își poziționează mâinile pe lângă trupul meu pe blat, se reazemă și se aplecă puțin cu capul spre mine. Fața lui e la vreo 20 de centimetri de a mea și se tot apropie. Mă privește în ochii și un zâmbet pervers îi apare pe chip. Îl las până ajunge cu fața la vreo 10 centimetri de a mea și când credea că voi sări să-l sărut iau cana cu cafea ce o aveam în mână și îi arunc cafeaua toată în ochii. Se ferește repede și eu arunc cana de pământ și se face toată bucăți.
- Data viitoare ți-o sparg de cap dacă mă mai atingi sau daca te mai apropi așa de mine. Eu nu sunt una din fufele cu care ai umblat să-ți cad în brațe de la un sărut. Așa că ai grijă și fi cu ochii în patru.spun eu spre el și trec pe lângă el ieșind din bucătărie. Mă întâlnesc pe hol cu mama ,care mă întreabă ce s-a întâmplat. Îi spun doar că am scăpat o cană pe jos. Mă duc în camera mea și mă decid să merg să mă plimb prin parc. Mă îmbrac și ies pe ușa din față fără a mai vedea pe vecinul meu arogant.

Derek pov.

Deci nu credem că va face așa ceva. Asta a fost proba mea pentru ea. Nu credeam că îmi va arunca cafeaua în fața și că mă va amenința. Prin asta mi-am dat seama că ea nu e că celelalte fete. Ea nu e o târfă. Ea nu îmi cade în brațe așa una cu două. Ea e diferită. Ea e Bella. Și cred că această Bella îmi cam place. După ce a ieșit din cameră am mers la baie pentru a mă spală pe față de cafeaua ce mi s-a lipit. După ce m-am spălat am ieșit din nou în grădina acolo unde mă aștepta bunicul Bellei.
- Băiete te-ai pierdut?spune bunicul și râde puțin.
- Nu, dar am fost și la baie.spun eu evitând evenimentul în care eu vroiam să îi sărut nepoata.
- Să ai răbdare cu Isabella. Știi ea a suferit mult.spune și mă privește cu un zâmbet trist.
- Adică?spun eu vrând să aflu mai multe.
- În facultate s-a întâlnit cu un băiat. Părea un băiat ok. Era drăguț. Erau amândoi la medicină. De la un timp au format un cuplu. Se iubeau. Isabella îl iubea foarte mult. La vreo doi ani jumate sau logodit chiar de Crăciun. Totul mergea perfect. S-au mutat împreună într-un apartament. Lucrurile mergeau bine. Chiar discutau despre o nuntă. Într-o zi la ușa apartamentului a apărut o domnișoară. Isabella a deschis ușa. După ce s-au salutat, Isabella a întrebat-o pe cine caută, iar ea a spus că își caută soțul. Soțul ei era Robert iubitul nepoatei mele. Isabella l-a strigat, iar el a apărut. A întrebat-o îndată pe soția lui că ce caută aici, iar ea ia răspuns că a venit să-i spună că vor avea un copil. Isabella doar asista la cearta dintre ei. Nu putea zice nimic. Era distrusă.
După câteva minute Isabella a oprit cearta dintre ei și i-a spus lui Robert că se desparte de el și ea a luat o valiză și-a împachetat hainele și a plecat de acolo. Nu mai vroia să știe nimic de el. Era distrusă. A pus atâta iubire în relația aia încât a distru-o. Nu mai era fata aia ce zâmbea încontinuu. Era tristă și melancolică. O dezamăgise, o mințise, o trădă și toate astea dor. Dar după un timp și-a găsit puterea de a trece peste toate. Și-a șters lacrimile, și-a înălțat capul în sus și a trecut peste tot.
De atunci nu a mai avut vreun prieten. Ai răbdare cu ea.
- Nu am știut că a trecut prin atâtea.
- Nici nu îți spunea ea dacă n-o făceam eu.
- Bine. Domnule ,dacă mă scuzați eu ar trebui să plec. Trebuie să fac niște cumpărături.mă scuz eu și mă ridic în picioare.
- Bine. O zi bună, Derek! Să mai vi pe la noi.
- La revedere. Mulțumesc pentru cafea.spun eu și ies pe ușa din gardul ce ne desparte casele și intru în curtea mea. Merg în casă și iau niște bani cheile la mașină și pornesc spre mall.
Isabella a trecut prin multe. Ea e diferită. Ea e Bella.